Introducere în Managementul Proiectelor

1.1. Consideratii generale

Tot mai multe organizatii încep sã acorde o foarte mare importantã conceptelor si tehnicilor, instrumentelor si metodelor stiintifice de management, între care un loc important îl are managementul proiectului. Managementul proiectului în forma sa timpurie se concentra mai mult pe furnizarea de informatii referitoare la planificare si resurse. Aceste informatii au fost preluate si utilizate ulterior în managementul proiectului în forma sa modernã, ce urma sã se dezvolte cu repeziciune mai ales dupã anii 90. Tot în acesti ani se remarcã o crestere a eforturilor de definire a sistemului teoretic al managementului proiectelor si de a-l exprima sub formã de cãrti, ghiduri, studii, standarde.

Pe mãsurã ce mediul de afaceri a devenit din ce în ce mai complex, atât pe plan mondial cât si în tara noastrã, folosirea echipelor de lucru interdisciplinare a devenit o necesitate, ce a schimbat radical mediul de muncã. Aceste schimbãri au alimentat nevoia de proiecte complexe, apãrând astfel necesitatea unui management de proiecte mai sofisticat, mai cuprinzãtor. De fapt, organizatiile din ziua de astãzi recunosc faptul cã, pentru a avea cât mai multe avantaje competitive si pentru a genera rãspunsurile competitive corespunzãtoare, trebuie sã cunoascã si sã foloseascã tehnicile moderne ale managementului de proiect.

Câteva din avantajele utilizãrii unui management al proiectelor performant sunt:

- un control mai eficient asupra resurselor (materiale, financiare, umane si informationale);

- îmbunãtãtirea relatiilor cu clientii;

- micsorarea duratei etapelor de dezvoltare;

- reducerea costurilor de cercetare-dezvoltare;

- cresterea calitãtii produselor / serviciilor oferite;

- cresterea profitului;

- îmbunãtãtirea productivitãtii;

- coordonarea mai bunã a activitãtilor;

- cresterea gradului de satisfactie si motivare a salariatilor;

- cresterea capacitãtii de implementare a schimbãrii din interiorul organizatiilor;

- cresterea promptitudinii în executie, livrare, etc.

1.2. Istoricul managementului de proiect

Dacã am face o analizã sumarã, am putea considera cã ridicarea piramidelor egiptene sau construirea Marelui Zid Chinezesc nu s-ar putea începe în ziua de astãzi fãrã a avea la bazã un proiect foarte bine documentat (analiza terenului, calcule dificile de rezistentã, studii de prefezabilitate si de fezabilitate etc.). Aceste constructii, ca si alte realizãri ale diverselor civilizatii, pot fi considerate unele dintre primele mari proiecte ale omenirii.

Radu V. Pascu – Managementul Proiectelor

2

Termenul si conceptul de «proiect» a fost utilizat pentru prima datã tot de cãtre un arhitect, Filippo Brunelleschi, care în secolul al 15-lea a introdus douã noutãti în practicile arhitecturale ale epocii:

- constructia Catedralei din Florenta a fost întreruptã în secolul 14, iar Brunelleschi a fost însãrcinat cu continuarea constructiei prin adãugarea unui dom. Înainte de a începe, el a realizat un desen (progetto) al domului, utilizând diferite perspective pentru a crea o reprezentare geometricã a viitoarei structuri, asa cum o imagina el;

- Brunelleschi a rationalizat arhitectura, înscriind-o într-o perspectivã temporalã, abordare care i-a permis sã separe ceea ce se referea la conceptie de ceea ce se referea la executie, ceea ce se referea la proiect de ceea ce se referea la punerea în practicã.

Asa cum sustin multi din specialistii domeniului, implementarea primelor concepte moderne ale managementului de proiect a fost realizatã, în cadrul Proiectului Manhattan, condus de armata Statelor Unite pentru realizarea primei bombe atomice. De fapt, armata a fost industria cheie aflatã în spatele dezvoltãrii unor tehnici moderne ale managementului de proiect.