Management organizațional

Grupul organizațional = ”asociere de minim 2 și maximum 30 de persoane ce interacționează prin intermediul unei rețele de comunicare și pe baza unei structuri de roluri și norme în vederea atingerii unui scop supraordonat, iar, ca urmare a acestei interacțiuni, își dezvoltă o identitate comună” (Huczynski și Buchanan apud Curșeu, 2007, p. 28)

Clasificări ale grupurilor organizaționale

În funcție de obiectivul constituirii lor:

Grupuri formale (scop stabilit de organizație, împărtășit de membrii grupului)

Grupuri informale (scop stabilit de membrii organizației: prietenie, interese comune etc.)

Important: grupurile formale și cele informale dintr-o organizație se pot suprapune

Grupuri formale = unități create de organizație (departamente, secții, echipe de muncă), în vederea îndeplinirea sarcinilor rezultate din diviziunea muncii (Curșeu, 2007, p. 29)

Clasificări ale grupurilor formale:

durata existenței lor: temporare (pentru o perioadă scurtă; specifice structurii matriceale și organizațiilor mici), permanente (specifice structurii fixe și organizațiilor mari) (Curșeu, 2007, pp. 29-30);

rolul funcțional în cadrul organizației:

grupuri de consultanță (comitete, comisii, consilii consultative)

membri ai nivelurilor ierarhice inferioare;

furnizează informații de tip consultativ membrilor de la niveluri ierarhice superioare;

rol în îndeplinirea scopului principal al organizației: periferic;

rezultate tipice: decizii, selecții, sugestii, propuneri, recomandări

grupuri de producție

membrii folosesc diferite forme de tehnologie în vederea furnizării de produse/servicii;

rol în îndeplinirea scopului principal al organizației: central;

rezultate tipice: produse chimice, alimentare, componente, reparații, servicii etc.

3) grupuri de proiectare-dezvoltare (grupuri de cercetare, de planificare, echipe de dezvoltare etc.)

membrii de la nivelurile ierarhice superioare sau cu un grad înalt de expertiză;

rol în îndeplinirea scopului principal al organizației: marginal;

rezultate tipice: planuri, schițe de proiectare, prezentări, rapoarte etc.

4) grupuri de acțiune și negociere (echipe sportive, grupuri de negociere etc.)

membri cu un înalt grad de specializare, care lucrează în condiții de ambiguitate și impredictibilitate;

rol în îndeplinirea scopului principal al organizației: semnificativ;

rezultate tipice: câștigarea/participarea la diferite competiții, realizarea de contracte/diferite prestații în raport cu publicul (Sundstrom și Atman apud Curșeu, 2007, pp. 30-31);

c. sarcina îndeplinită în organizație

Steiner (1972) – una dintre cele mai cunoscute taxonomii ale grupurilor formale în funcție de sarcinile îndeplinite;

2 subcriterii: c.1. gradul de interacțiune al membrilor cerut de îndeplinirea sarcinilor; c.2. caracterul tipic al sarcinii (posibilitatea/imposibilitatea divizării în subsarcini)

Sarcini cu caracter unitar

a. disjunctive – realizarea depinde de calitățile/expertiza celui mai performant dintre membrii grupului (ex. sarcină: rezolvarea de probleme)

Productivitatea – determinată de procesul de alegere optimă a celui mai performant membru al grupului

b. conjunctive – realizarea depinde de calitățile/expertiza (rapiditatea) celui mai puțin performant dintre membrii grupului (ex.: echipa de alpiniști, grup care lucrează la o linie de asamblare, având acțiuni specifice)

Productivitatea – determinată de resursele/contribuțiile celui mai puțin performant membru al grupului

c. cu caracter aditiv – realizarea depinde de suma/media performanțelor membrilor grupului (ex: grup care lucrează la o linie de asamblare, având același set de acțiuni pentru asamblarea produsului; grup care are sarcina de a genera cât mai multe idei referitor la un anumit aspect)

Productivitatea – determinată de resursele aduse de membri, prin acțiunile individuale, apreciate în mod egal

d. cu caracter discreționar – realizarea depinde de modul în care se decide de către membrii grupului asupra modului de combinare a eforturilor pentru atingerea unui scop comun (ex.: grupurile organizaționale autoconduse)

Productivitatea – determinată de procesul de ponderare a contribuțiilor individuale la performanța generală a grupului.