Managementul producției și resurselor materiale

Revizia tehnica are rolul de a stabili daca utilajul respectiv intra in reparatie la data fixata sau mai poate fi folosit intrucat starea lui este buna.

Cu ocazia reviziei tehnice, se strang jocurile din diferite piese, se greseaza utilajul respectiv si se asigura conditia necesara pentru functionarea utilajului pana la prima aparitie.

Reparatia curenta de gradul I cuprinde ca operatii inlocuirea pieselor uzate, reparatia pieselor acolo unde se poate face acest lucru, gresarea utilajului respectiv si asigurarea functionarii utilajului in conditii normale.

Reparatia curenta de gradul II se efectueaza dupa ce in prealabil s-a efectuat un numar de reparatii curente de gradul I. Cu aceasta ocazie, se inlocuiesc piesele uzate si se repara mecanismele utilajului, se asigura precizia de functionare a utilajului pana la proxima reparatie.

In timp ce o reparatie de gradul I se efectueaza la un anumit tip de utilaj la 3000 de ore, reparatia curenta de gradul II se efectueaza dupa ce utilajul a fost folosit timp de 9000 de ore.

Reparatiile capitale : se efectueaza dupa ce utilajul respectiv a fost supus unor reparatii curente ( reparatii curente de gradul I si II ) dupa un anumit numar de ore de functionare.

La o reparatie capitala, de regula, utilajul se demonteaza de pe fundatia respectiva, se inlocuiesc piesele uzate si se repara celelalte piese, se verifica precizia de functionare a utilajului si a diferitelor sale mecanisme dupa care se remonteaza pe fundatie.

In general, inaintea unei reparatii ( indiferent de grad ), trebuie sa se efectueze o revizie tehnica prin care sa se stabileasca daca utilajul poate intra in reparatie la data fixata si reparatiile care trebuie aduse utilajului respectiv.

Planificarea reparatiilor utilajului

Pentru planificarea repararii utilajului de care dispune o intreprindere, se folosesc urmatoarele notiuni :

- durata unui ciclu de reparatie

- structura ciclului de reparatie

- durata de timp in ore intre doua reparatii de acelasi fel

- timpul in zile in care utilajul respectiv poate sa stea in reparatia respectiva

- suma de bani care poate fi cheltuita pentru executarea reparatiei respective data sub forma de procent din valoarea de inlocuire a utilajului respectiv.

Prin durata unui ciclu de reparatii, se intelege : timpul in ore intre doua reparatii capitale in acest timp incluzandu-se timpul de executie al primei operatii capitale sau al ultimei reparatii capitale.

Prin structura ciclului de reparatie, se intelege : modul de executare in timp a diferitelor reparatii la utilajul respectiv si intervalul de timp dupa care trebuie sa se efectueze fiecare reparatie in parte.

Intervalul de timp dintre doua reparatii de acelasi fel, precizeaza numarul de ore de functionare dupa care utilajul respectiv trebuie sa intre intr-o reparatie de acelasi fel.

Durata de timp de executie a utilajului va preciza numarul de zile in care reparatia respectiva trebuie sa se efectueze.

Suma de bani afectata fiecarui fel de reparatie se calculeaza aplicand procentul stabilit pentru tipul respectiv de reparatie asupra valorii de inlocuire a utilajului respectiv.

Pentru intrunirea planului de reparatie se stabileste in primul rand numarul de reparatii de acelasi fel care trebuie efectuat intr-un ciclu de reparatii.

m – numarul de reparatii curente de categoria II

n – numarul de reparatii curente de categoria I

c – numarul de revizii tehnice asupra utilajului respectiv

HRk – numarul de ore intre doua reparatii capitale

HRc2 – numarul de ore care trebuie sa se scurga intre doua reparatii curente de categoria II

HRc1 – numarul de ore care trebuie sa se scurga intre doua reparatii curente de categoria I

HRt – numarul de ore dupa care trebuie sa se efectueze o revizie tehnica

Planificarea repararii utilajului potrivit datelor calculate pe baza acestor relatii se face pe baza unei reprezentari grafice in care se vor lua in consideratie rezultatele obtinute pe baza acestor relatii.

In acest scop se traseaza o linie dreapta care la o anumita scara va reprezenta numarul de ore care trebuie sa se

scurga intre doua operatii capitale. Aceasta linie se va imparti in atatea segmente de dreapta cate revizii tehnice au rezultat din calculul efectuat in prealabil. Fiecare segment de dreapta va reprezenta un anumit numar de ore de functionare a utilajului respectiv. Pe aceasta dreapta la numarul de ore corespunzator fiecarui fel de reparatie sau revizie tehnica, se va plasa reparatia sau revizia tehnica rezultata din calcul.

In cazul in care in anumite puncte se vor suprapune reviziile tehnice cu reparatiile curente categoria I sau reviziile tehnice cu reparatiile curente categoria I si II , se va mentine in punctul respectiv reparatia de grad superior.

Se procedeaza in acest fel pornind de la considerentul ca la o reparatie de grad superior se efectueaza si operatiile care trebuie efectuate la o reparatie de gradul inferior.

De regula un grafic de reparatii bine intocmit trebuie sa cuprinda o revizie tehnica inaintea unei reparatii indiferent de felul ei.

Un astfel de grafic care poate fi diferit se intocmeste pentru fiecare fel de utilaj de care dispune intreprinderea. Pe baza acestui grafic de reparatii se poate stabili timpul dupa care trebuie sa se efectueze un anumit fel de reparatie pentru utilajul respectiv.

Dcr – durata unui ciclu de reparatii

HRk – numarul de ore intre doua reparatii capitale

Ds – durata unui schimb

Ns – numarul de schimburi in care se face reparatia

ni – numarul de reparatii ( revizii tehnice ) de tipul i

tsi – timpul de stationare al utilajului intr-o reparatie de tipul i

Kcld – coeficient de transformare din zile efective in zile calendaristice, acest coeficient calculandu-se raportand numarul de zile calendaristice la numarul de zile efective din cadrul anului respectiv.