Managementul Turismului

Componentele teoretice ale stiintei managementului

În contextul dinamismului în care a evoluat revolutia tehnico - stiintifica au fost create si premizele cristalizarii managementului ca stiinta.

I . Definirea stiintei managementului

Primii care au abordat stiinta managementului au fost specialistii americani care au tratat-o de pe pozitia managerului definind-o „procesul de coordonare a resurselor umane, informationale, fizice si financiare pentru realizarea scopurilor organizatiei”.

Europenii abordeaza managementul ca o stiinta definindu-l „stiinta tehnicilor de conducere si gestiune a întreprinderii”.

În acelasi timp specialisti rusi considera ca stiinta managementului se ocupa „de legile conducerii generale precum si de legile sintetice ale componentelor”.

În conceptia specialistilor români se porneste de la o abordare mai complexa mult mai cuprinzatoare a managementului definindu-l astfel „managementul firmelor rezida în studierea proceselor si relatiilor de management în vederea descoperirii legitatilor si principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme, tehnici si modalitati de conducere, de natura sa asigure ridicarea eficientei întreprinderii”.

Elementele specifice stiintei managementului sunt procesele si relatiile de management care nu trebuie confundate cu procesele si relatiile economice.

Procesele si relatiile de management au prin continut si mod de manifestare o serie de particularitati care îi confera acestei stiinte o sensibila specificitate; de aceea esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de management.

A. Procesele de management

Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara în orice sistem uman inclusiv în orice întreprindere se pot diviza în 2 categorii:

a). procesele de executie ce se caracterizeaza prin faptul ca forta de munca fie ca actioneaza nemijlocit asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de munca, fie în mod indirect cu ajutorul unor categorii speciale de mijloace de munca asigura în final un ansamblu de produse si servicii corespunzator proceselor de munca si a obiectivelor previzionate.

b). procese de management, spre deosebire de cele de executie se caracterizeaza în principal prin faptul ca o mica parte din forta de munca actioneaza asupra majoritatii resurselor umane în vederea organizarii si a asigurarii unei eficiente cât mai ridicate.

În mod concret procesul de management în întreprinderi consta în ansamblul fazelor si a tuturor proceselor prin care se determina obiectivele acestora, ale subsistemelor incorporate cât si resursele si procesele de munca necesare realizarii si executarii acestora prin care se integreaza si se controleaza munca folosindu-se un complex de metode, tehnici si proceduri în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a obiectivelor si tuturor scopurilor firmei. Procesele de management includ mai multe componente principale. Acestora le corespund în practica functiile sau atributele conducerii:

1. prevederea;

2. organizarea;

3. coordonarea;

4. antrenarea si motivarea;

5. control-reglarea, evaluare.

Toate aceste 5 functii alcatuiesc continutul procesului tipic de management care se exercita în toate sistemele social economice si întreprinderi indiferent de domeniul lor de activitate.

În functie de modul cum sunt concepute dar si exercitate, toate functiile de management, procesul tipic de management se restructureaza pe 3 faze principale:

I. Faza previzionala, axata pe anticiparea de proceduri, modalitati, solutii etc., privind modul de organizare si desfasurare a proceselor de munca; în aceasta faza sunt prioritare deciziile strategice si tactice;

II. Faza de operationalizare, în care predomina organizarea, coordonarea si antrenarea/motivarea personalului; în aceasta faza se manifesta managementul operativ si concret pentru adoptarea deciziilor (tactice si concrete);

III. Faza finala, consta în comensurarea si interpretarea rezultatelor obtinute; acestei faze îi este specifica functia de evaluare si control.

La baza fundamentarii celor 3 faze si a functiilor de management sta informatia care sta la baza tuturor deciziilor de management.

B. Relatii de management

Definite ca raporturi ce se stabilesc între componentii unui sistem dar si între sistem si altele din afara.

Relatiile de management au prin continutul lor o tripla determinare:

- determinarea socio – economica

- determinarea tehnico - economica

- determinarea umana

În ansamblul relatiilor de management resursele umane detin rolul principal.

II. Functiile managementului

La nivelul oricarei firme, cunoasterea si întelegerea functiilor managementului constituie premiza de baza pentru practicarea riguroasa a stiintei managementului.

Managementul are 5 functii de baza (dupa specialisti români):

1. functia de prevedere

2. functia de organizare

3. functia de coordonare

4. functia de antrenare – motivare

5. functia de evaluare-reglare – control

Functia de previziune

Consta în ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei dar si resursele si mijloacele necesare realizarii lor. Prin functia de previziune se raspunde la întrebarile: ce trebuie? si ce poate fi realizat într-o întreprindere în conditiile si concomitent cu desemnarea resurselor necesare?

Functia de organizare

Consta în ansamblul proceselor de management cu ajutorul carora se stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala, componentele acestora (miscari, operatii, lucrari) precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente si atribuirea de personal necesar; functia de organizare, raspunde întrebarilor: cine si cum contribuie la realizarea obiectivelor firmei.