Riscul Cardiovascular Global

Sunt strategii globale şi strategii regionale, având în vedere epidemiologia diferită, ca şi stadiul de tranziţie diferit al ţărilor din lume. Obiectivul principal este prevenirea şi reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin BCV. Sunt identificate trei strategii complementare ce se pot aplica simultan, pentru o abordare globală şi cu rezultate superioare.

1) Strategia prevenirii şi controlul factorilor de risc la întreaga populaţie, prin măsuri privind sănătatea publică (detectare, supraveghere, educaţie, măsuri preventive la un cost redus, evaluare).

2) Strategia unui grup din populaţie cu risc crescut, care ar beneficia cel mai mult de un program de prevenire la un cost mai redus şi eficienţă mare.

3) Strategie de prevenire secundară la persoane cu afecţiuni cardiovasculare, în principal cardiopatia ischemică şi hipertensiune arterială, in scopul vindecării, prevenirii de noi accidente a păstrării stării de activitate şi sănătate a vieţii.

Considerând aceste strategii complementare, acestea se vor aplica simultan cu condiţia alocării de resurse necesare.

Este necesar ca fiecare ţară să-şi definească o strategie proprie bazată pe prevalenţa BCV, a factorilor de risc şi pe datele privind morbiditatea şi mortalitatea prin BCV. Un factor important îl reprezintă resursele existente pe un program pe termen lung şi aplicat cu consecvenţă.

În programe sunt obiective importante ca: detectarea şi tratamentul HTA, combaterea fumatului, detectarea dislipidemiilor şi tratamentul lor, diabetul zaharat, tratamentul cardiopatiei ischemice (infarct, angină, aritmii) şi prevenirea evoluţiei acesteia. Se pot aborda şi alte obiective: obezitatea în SUA, insuficienţa cardiacă sau bolile congenitale cardiace.

Pentru ţările în tranziţie spre economia de piaţă cu rate crescute, de morbiditate şi mortalitate prin BCV, dar care dispun de resurse reduse, se va aborda o strategie triplă, dar cu un accent de prevenire în primul rând a acelor factori de care depinde această situaţie: fumatul, hipertensiunea, alimentaţia,viaţa sedentară şi măsurile terapeutice cele mai eficiente şi cu un cost mai redus (aspirină, diuretice, beta-blocante). Un sistem medical organizatoric eficient şi o asistenţă medicală de calitate constituie un cadru necesar al strategiei. În acest fel, jumătate din totalul deceselor prin boli cardiovasculare din ţara noastră ar putea fi evitate prin aplicarea unor programe de profilaxie. Recunoscând aceste realităţi, la nivelul multor ţări (Marea Britanie, Finlanda, Japonia, SUA), au existat strategii eficiente de intervenţie asupra factorilor de risc cardiovascular, adresându-se în primul rând reducerii colesterolului şi a hipertensiunii. Aceste programe s-au desfăşurat la scară Naţională, au avut susţinere guvernamentală, ceea ce explică în mare parte succesul implementării lor. La nivel european, Consiliul Uniunii Europene şi Societatea Europeană de Cardiologie au iniţiat în 2002 programul ”Heart Plan for Europe”, care are ca obiectiv reducerea cu 40% deceselor de cauză cardiovasculară la populaţia sub 65 de ani, până în 2020. Această strategie presupune reducerea colesterolului sangvin la 190 mg/100 ml (5 mmol/l) până în 2012, scăderea tensiunii arteriale sub 140/90 la populaţia sub 65 de ani şi reducerea cu 1 % pe an a consumului de ţigări [5, 1, 23].