Extras din curs
Curs 1.
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT – OBIECT DE STUDIU AL TEORIEI SI METODOLOGIEI
INSTRUIRII
Teoria si metodologia instruirii are calitatea unei stiinţe pedagogice fundamentale care este inclusă – de
regulă sub numele de didactica generală – în structura pedagogiei generale (alături de fundamentele
pedagogiei si de teoria educaţiei).
- Didactica generală în versiunea programată cuprinde teoria generală a procesului de învăţământ.
Prin obiectul de studiu comun (procesul de învăţământ, instruirea realizată prin procesul de
învăţământ), didactica este asociată cu teoria instruirii. Didacticile speciale (metodicile) reprezintă
modalităţi de aplicare a didacticii generale la specificul unui obiect de învăţământ.
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT – analiză conceptuală, abordare sistemică, caracterizare.
Abordarea structural-sistemică
Societatea – ansamblul de influenţe sociale
Sistemul educativ - reprezintă ansamblul instituţiilor/organizaţiilor (economice, politice,
culturale) si al comunităţilor umane dintr-o anumită societate, care în mod direct sau indirect
realizează anumite funcţii si roluri pedagogice, influenţând procesul de formare-dezvoltare a
personalităţii umane (Cristea S., 2002, p.337)
Sistemul de învăţământ. Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor si
instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activităţii de instruire si
educare (Legea învăţământului)
Fluxuri de intrare în sistem Procesul de învăţământ Fluxuri de iesire din sistem
Feed-Forward
Feedback
Procesul de învăţământ – este un subsistem al sistemului de învăţământ, o activitate instructiv-educativă
complexă, desfăsurată în mod constient, organizat si sistematic în cadrul diferitelor instituţii de
învăţământ, în vederea atingerii finalităţilor educaţiei scolare (Ionescu M., 2009). El are drept componente
fundamentale: predarea –învăţarea-evaluarea.
a) Abordarea procesului de învăţământ ca subsistem al societăţii
Elementele mediului social se reflectă în componentele procesului didactic (Ex: inovarea tehnologiilor de
comunicare, revizuirea conţinuturilor, a relaţiilor interumane, etc ), invers sistemul de învăţământ impune
niste exigente mediului social (Ex: finalităţile educaţionale).
Privit ca sistem, procesul de învăţământ are la nivel micro si macro următoarele componente:
- Fluxurile de intrare:
- Fluxurile de iesire: absolvenţii calificaţi pentru diversele profesii si subsisteme ale mediului social
(ce se realizează? – sisteme de cunostinţe, priceperi, deprinderi, competenţe, valori, etc);
2
- Funcţionalitatea procesului
- Mecanisme de feedback (finalitatea devine cauzalitate) si feed-forward (anticiparea finalităţii
redevine cauzalitate)
b) Abordarea procesului de învăţământ ca sistem
Perspectiva de abordare Intrebări Componente
Perspectiv funcţională de ce predau profesorii?, de ce
învaţă elevii?, de ce se
organizează?
obiective educaţionale
rezultate
Perspectiva structurală, cine participă?
cu ce resurse?
cu ce constrângeri?
în ce condiţii?
ce si cât se însuseste?
resurse umane
materiale si de timp
financiare,
curriculum scolar
resurse procedurale
conţinutul învăţământului
Perspectiva operaţională cum se desfăsoară?
cum se controlează si cum se
reglează?
predare-învăţare-evaluare
conexiuni inverse
Caracterizarea procesului de învăţământ
Trăsături caracteristice ale procesului de
învăţământ
Exemplificare
Caracter sistemic
Caracter complex
Caracter dinamic
Caracter bilateral
Caracter biunivoc
Caracter interacţionist
Caracter axiologic
Caracter planificat, organizat, sistematic
Caracter normativ
Caracter informativ
Caracter formativ
Caracter unitar
Caracter cognitiv (de cunoastere)
Caracter logic si raţional
Are drept componente principale
Predarea-învăţarea-evaluarea
Este un sistem autoreglabil
Este un proces managerial
Exerciţiu: Găsiţi argumente pentru a susţine fiecare caracteristică a procesului de învăţământ.
PREDAREA-ÎNVĂŢAREA-EVALUAREA, COMPONENTE FUNDAMENTALE ALE
PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PREDAREA, în concepţie modernă, înseamnă a organiza demersuri si experienţe de învăţare care să
provoace modificări dezirabile în comportamentele educaţilor. A preda înseamnă (Ionescu M, Bocos M.,
2009):
A proiecta producerea schimbărilor dorite
A preciza natura schimbărilor
A determina conţinutul acestor schimbări
A organiza, conduce si monitoriza producerea schimbărilor
A evalua nivelul la care se realizează schimbările
A controla calitatea schimbărilor intervenite în comportamentul elevilor;
Exerciţiu: Din perspectiva relaţiei profesor-elev care credeţi că ar fi rolul profesorului în procesul de
învăţământ?
În sens restrâns, predarea defineste o parte importantă din structura instruirii aflată “în cadrul
interacţiunii directe a profesorului ce elevii”, în interdependenţă cu învăţarea si evaluarea. În sens larg,
predarea defineste o componentă a instruirii care orientează dirijarea învăţării în raport de obiectivele
pedagogice asumate, depăsind “cadrul restrictiv al interacţiunii directe a profesorului ce elevii, incluzând
si seria de acţiuni sau operaţii destinate pregătirii si organizării lecţiei” (Lisievici P., 2001).
ÎNVĂŢAREA – reprezintă o activitate intelectuală si fizică desfăsurată în mod sistematic în vederea
însusirii de informaţii (latura informativă) si formării de abilităţi, necesare dezvoltării continue a
personalităţii (latura formativă).
Variabilele informativ-formative ale predării -învăţării (Dumitru I., 2001):
Preview document
Conținut arhivă zip
- curs 1. PMM.pdf
- curs 2.PMM.pdf
- Curs 3. PMM.pdf
- curs 4.5.6.PMM.pdf
- Curs 7.PMM.pdf
- Curs 8.PMM.pdf
- CURS.9.10.11.12.PMM.pdf