Extras din curs
1. Problematici metodologice
Omul este fiinta care în viata de relatie depinde în mod esential de ceilalti si în
virtutea acestui fapt formarea, fiabilitatea si vocatia sa nu pot fi explicate în afara
acestui aspect. Individul se formează si îsi dezvoltă personalitatea în cadrul unui
proces continuu de asimilare a experientei sociale într-o diversitate nelimitată de
continuturi si forme. Întelegerea pozitiei sale în diferite situatii si a adecvării
răspunsurilor sale, înseamnă surprinderea modului în care se prelucrează informatiile
furnizate de mediul înconjurător. Perceperea celuilalt e mult mai bogată în continut si
încărcătură afectivă. Imaginea noastră despre celălalt nu poate corespunde decât
partial realitătii. Caracterul interactiv al perceptiei altei persoane este o sursă de
distorsiune, iar în relatiile de interactiune cu semenii sunt antrenate conjunctural
componentele naturii psihosociale ce pot fi exprimate în situatia respectivă. Analizat
în totalitatea sa ca fiintă psihosocială omul nu va putea fi înteles decât prin abordări în
multiple planuri (cu tehnici variate si complexe de examinare).
În realizarea obiectivelor stiintifice ale psihologiei metodele la care apelează
detin un loc important. În ultimul timp se urmăreste o explicatie cât mai riguroasă si
mai exactă a cunoasterii si descoperirii stiintifice ceea ce a condus la formarea,
transformarea si perfectionarea continuă a metodei stiintifice.
2. Delimitarea conceptuală
2
În orice demers stiintific, cercetătorul directionează cercetarea prin prisma
principiilor teoretice si stiintifice de la care porneste, al căror adept este. Fiecare
scoală sau orientare îsi are propria metodologie de cercetare. Răspunsurile la toate
aceste întrebări deschid drumul către noi probleme: ce se întâmplă; ce semnifică, care
sunt determinantii functionali ai comportamentelor etc. În unele conceptii
metodologice este considerată identică cu modelul de cercetare dintr-un studiu
incluzând informatiile si metodele utilizate pentru verificarea ipotezelor propuse
generând confuzie deoarece pot exista tot atâtea metodologii câte proiecte de
cercetare există. Pe de altă parte metodologia este construită pe baza principiilor
teoretice, oferind un ghid de cercetare, astfel încât ea rezultă din teorie si nu din
modelul ce cercetare. Culegerea datelor s-a perfectionat în ultimul timp cu ajutorul
tehnicii. Mărimea si natura unitătilor alese poate fi variabilă în functie de scopurile
urmărite. Alegerea cercetătorului si practicianului a unor metode de investigatie este
conditionată de: fidelitatea procedeului – două persoane abordând aceeasi temă prin
aceleasi metode trebuie să ajungă la rezultate similare, precum si de economia
procedeului – interesul obtinerii rezultatului să fie în raport cu eforturile angajate.
Metoda nu este numai un simplu instrument de obtinere a unor date ci si un demers
logic ce deschide calea cunoasterii. Metoda de cercetare reprezintă modul specific de
investigare al realitătii si scopul cunoasterii si transformării ei, având un caracter
instrumental de interventie, de informare, interpretare si actiune. B.D.Shmith
caracterizează metoda stiintifică: ca fiind sistematică, formală si obiectivă urmărind
seturi de reguli prin care se mentine formalitatea stiintifică; este precisă pentru că
măsoară cu atentie observatiile, conducând la reproductibilitate ceea ce îi conferă
acuratete si sens.Metoda se conturează din permanentele întrebări – provocări ale unei
cercetări stiintifice, în care se găseste „amprenta” personalitătii cercetătorului. Ea
contribuie la descoperirea stiintifică prin demonstrare. Metodele în cursul evolutiei
stiintei s-au clasificat în functie de perioadele de timp necesare în cercetarea unei
metode: transversale – care se doresc descoperitoare între aspecte fenomene la un
moment dat si metode longitudinale – desfăsurate pe perioade lungi de timp (folosite
3
în studiul de caz, biografia). Metodele în stiintele sociale si comportamentele în
functie de numărul unitătilor sociale luate în studiu pot fi: metode statistice (anchete
socio-demografice, sondaje de opinie etc.) si metode cazuistice – constituind studiul
integral al câtorva unităti (biografia, studiul de caz) (Chelcea 1995).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metodologia Cercetarii.pdf