Extras din curs
Raportul dintre inteligenta si limbaj sau" intrebarea daca limbajul este in mod hotarator dependent de anumite capacitati nonlingvistice.
Dupa Piaget "radacinile formelor avansate de gandire pot fi localizate inca de timpuriu de catre un copil de un an ,contrar lui , Chomsky spune ca "limbajul este rupt de alte forme (mai timpurii) , ale gandirii . Ba mai mult fiecare facultate intelectuala este sui generis un domeniu separat al activitatii mintale.
Limbajul este definit cel mai adesea ca activitatea psihica de comunicare intre oameni prin intermediul limbii .
Comunicarea fiind un proces complex de transmitere a informatiei (cognitive sau afective) de la un element la altul (R.Doron, F.Parot), precum limbajul mimico gestual al persoanelor surde.
Pentru intelegerea raportului dintre comunicare si limbaj in activitatea comunicationala a persoanelor surde., delimitam notiunile de vorbire, limba si limbaj. Vorbirea este actiunea de a vorbi si rezultatul ei; este folosirea limbii in procesul de comunicare intre membrii unei anumite colectivitati. Limba este un sistem de semne si un ansamblu de reguli necesare pentru comunicare. Limbajul este realizarea intr-un act de comunicare a sistemului limbii, este un anumit fel de a vorbi, mod de a se exprima. In comunicare vorbirea realizeaza doua functii interdependente: - comunicativa - prin realizarea ei are loc procesul de relatare intre oameni; - cognitiva (de cunoastere) - este o modalitate de exprimare a gandului. Gratie acestei functii omul poate sa-si planifice si prognozeze activitatea. Asimiland limbajul, persoanele surde concomitent isi dezvolta formele si operatiile gandirii. Vorbirea devine instrument al analizei, sintezei, comparatiei, generalizarii, abstractizarii.
Jean Piaget a aratat modul in care se dezvolta inteligenta, faptul ca ea isi are originea in interactiunile senzorio-motorii ale copiilor cu mediul inconjurator, inca inainte de achizitia limbajului.
Inteligenta apare deci ca o calitate a intregii activitati mintale, ca expresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv motivationale si volitionale.
1. capacitatea de a solutiona situatiile noi;
2. rapiditatea, mobilitatea, supletea, flexibilitatea ei;
3. adaptabilitatea adecvata si eficienta la imprejurari.
Deci pot spune sau afirma ca atat in cazul copiilor auzitori si neauzitori sta la comun invatarea limbajului prin imitatie
Persoanele surde, desi nu au o comunicare orala de limbaj au o inteligenta superioara deoarece prin limbajul mimico gestual se folosesc si de limbajul trupului , Howard Gardner scria in inteligente multiple ca :" la populatiile de surzi ,unde nu se preda in mod explicit un limbaj al semnelor ,copiii vor inventa "adesea propriul limbaj manual si il vor utiliza pe furis
In "Frames of Mind", H. Gardner afirma :
* "Exista o inteligenta in sunet si una in miscare, in culoare si in relatia umana".kk k
* "Muzica este o corporalizare a inteligentei care este in sunet".kkkkkkk kkkkkkkkkkkkkkkkkk
* "Poetul este o persoana care nu uita niciodata anumite impresii despre care scrie".
* "Exista limbaje, altele decat cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Exisa limbajul corpului".
* "Inteligenta sociala, dezvoltata la inceput sa rezolve probleme de natura interpersonala, in timp si-a gasit expresia in crearea institutiilor sociale".
Bibliografie
(2016). Omul din lumea tacerii , Chisinau
Mare,C.,(1988). Teorii ale limbajului. Teorii ale invatarii- Dezbaterea dintre Jean Piaget si Noam Chomscky, editura Politica ,Bucuresti
Zlate, M., (2009). Fundamentele Psihologiei,Polirom ,Iasi
Gardner,H.,(2006).Inteligente multiple. Noi orizonturi pentru teorie si practica, Sigma,Bucuresti
Anca, M. D., (1999). Probe psihologice neverbale pentru evaluarea copiilor cu cerinte speciale, Cluj-Napoca: U.B.B.
Anca, M. D., (2001). Psihologia deficientilor de auz, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca
Anca, M. D., (2000). Examinarea si evaluarea functiei auditive, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.
Anca M. D., (2000). Interventii psihopedagogice in antrenarea functiei auditiv-verbale, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca
Anca M. D., (2003). Metode si tehnici de evaluare a copiilor cu cerinte educative speciale, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca
Dragan, L., Vacarescu A. (2002). Elemente de surdodidactica, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara
Salloum, Mioara-Maria, (2006). Nu vor mai exista surzi muti, vor exista doar surzi care vorbesc, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
Stanica, I., Popa, M., Popovici, D.V., Razoare, A., Musu, I. (1997). Psihopedagogie speciala- deficiente senzoriale, Editura Pro Humanitate, Bucuresti
Stanica, I., Popa, M., (1994). Elemente de psihopedagogia deficientilor de auz. Bucuresti, INREIPH;
Stanica, I. (1992). Invatarea limbajului si comunicarii in conditiile deficientei de auz. Revista de Educatie Speciala nr. 1. Bucuresti, IRESPH.;
Stanica, I., Ungar E., Benescu C. (1983). Probleme metodice de labiolectura si tehnica vorbirii. Bucuresti: EDP;
Tucker, I., Powell, C., (1993) - Copilul cu deficiente de auz si scoala - Bucuresti,
Preview document
Conținut arhivă zip
- Raportul dintre inteligenta si limbaj.doc