Cuprins
- 1. Sociologia ca stiinta: Cunoasterea comuna a vietii sociale; Cunoasterea stiintifica
- a vietii sociale; Aparitia si dezvoltarea sociologiei; Perspective in sociologie
- (evolutionism, functionalism, conflictualism, interactionism).
- 2. Metodologia cercetarii sociologice. Metode si tehnici de cercetare in
- sociologie: Principalele ramuri ale sociologiei; Etapele cercetarii sociologice;
- Metode si tehnici de cercetare.
- 3. Structura culturii: Cultura in acceptiune sociologica; Elementele culturii
- (simboluri, rituri, limbaj, norme, traditii, moravuri, valori); Unitatea si
- variabilitatea culturii (universalii culturale, subcultura, contracultura,
- etnocentrismul, xenocentrismul, relativismul cultural).
- 4. Personalitatea si socializarea: Factorii dezvoltarii personalitatii (mostenirea
- biologica, mediul fizic, cultura, experienta de grup, experienta personala);
- Procesul de socializare; Tipuri de socializare (primara, anticipativa,
- resocializarea); Agentii socializarii (familia, grupurile perechi, scoala, massmedia).
- 5. Status si rol social: Statusul (status prescris, status dobandit); Rolul (tipuri de
- roluri, pregatirea pentru rol, conflictul de rol, esecul de rol).
- 6. Relatiile sociale: Relatiile interumane; Contactele sociale; Interactiunea sociala;
- Tipuri de relatii sociale.
- 7. Familia: Definirea familiei; Structura familiei; Functiile familiei; Schimbari in
- modelele familiale.
- 8. Organizarea sociala: Structura sociala si organizare sociala; Institutii sociale
- (economice, politice, juridice, culturale si educative, religioase); Tipuri de
- organizare sociala (organizatii informale, organizatii formale, asociatiile
- voluntare); Birocratia.
- 2
- 9. Comunitatile umane teritoriale: Comunitatile rurale; Comunitatile urbane.
- 10. Factorii demografici si viata sociala: Numarul populatiei (recensamantul,
- estimarile, proiectiile); Structura demografica a populatiei (pe sexe, pe varsta, pe
- stare civila); Natalitatea, fertilitatea, nuptialitatea si divortialitatea populatiei;
- Migratia populatiei; Raportul populatie-resurse-mediu inconjurator.
Extras din curs
1. Sociologia ca stiinta
Sociologia pe care o practicam fiecare dintre noi in viata de zi cu zi poarta numele
de sociologie spontana. Sursa acestei cunoasteri este simtul comun sau bunul simt.
Sociologia spontana, bazata pe simtul comun, are un caracter enciclopedic si este foarte
larg raspandita.
Sociologia spontana a simtului comun sufera de cateva mari neajunsuri:
- cunoasterea spontana are un caracter pasional: fiecare om are anumite interese,
conceptii, prejudecati etc. Oamenii nu se multumesc numai sa constate ce se intampla
in jurul lor, ci adopta atitudini, interpreteaza si judeca realitatea, uneori rastalmacindo
sau falsificand-o;
- cunoasterea spontana are un caracter iluzoriu: in viata sociala, oamenii se iluzioneaza
adesea, se amagesc.Daca in viata sociala curenta autoiluzia poate fi acceptata in
anumite limite, in activitatea stiintifica ea este total inacceptabila;
- cunoasterea spontana este contradictorie: oamenii oscileaza intre sentimentul
fatalitatii si al liberului arbitru. Atunci cand isi analizeaza succesele, considera ca
totul depinde de ei. Daca sunt confruntati cu esecuri, ei invoca imprejurari
neprielnice, comploturi, vitregia sortii;
- cunoasterea spontana este limitata: individul sau chiar grupul are experiente de viata
limitate, circumscrise mediului social in care traieste. Despre ceea ce se intampla in
alte grupuri sau in alte societati, individul nu afla decat ocazional sau nu stie nimic.
Este evident ca indivizii nu reusesc sa ofere in mod spontan o cunoastere stiintifica
a societatii. Dar grupurile sau societatile ar fi capabile de o asemenea performanta? Cu
3
atat mai mult, raspunsul este nu. Din contra, aflat in actiuni de grup, individul are o
capacitate mai redusa de a gandi in mod obiectiv si coerent. Grupul diminueaza
capacitatea critica a indivizilor si accentueaza pasiunile si iluziile.
Conchidem ca sociologia spontana nu ne ofera o cunoastere adecvata a societatii si
nu poate inlocui sociologia stiintifica.
Cunoasterea stiintifica se intemeiaza pe trei principii.
- principiul realismului: consta in recunoasterea de catre oamenii de stiinta ca exista o
lume reala, independenta de subiectul observator, ca faptele observate sunt reale si nu
un produs al mintii observatorului;
- principiul determinismului: consta in acceptarea principiului ca raporturile dintre
lucruri nu sunt intamplatoare, ci au un sens; raporturile sunt analizate in termeni de
cauza si efect;
- principiul cognoscibilitatii: consta in faptul ca lumea exterioara poate fi cunoscuta
prin observatie obiectiva.
Observatia stiintifica se conformeaza mai multor exigente:
- observatia stiintifica este precisa: precizia se refera la gradul de masurare, de
cuantificare a constatarilor. Fiecare observator va stabili gradul de precizie sau marja
maxima de eroare acceptabile in observatia pe care o efectueaza;
- observatia stiintifica este riguroasa: observatorul trebuie sa prezinte lucrurile asa cum
sunt ele, fara omisiuni si fara exagerari;
- observatia stiintifica este sistematica: este facuta in mod deliberat, pregatita si
desfasurata cu mijloace adecvate;
- observatia stiintifica este obiectiva: observatorul trebuie sa vada lucrurile asa cum
sunt ele, nu cum ar vrea el sa fie. Observatia trebuie sa fie neafectata de pasiunile,
fobiile si prejudecatile persoanei care observa;
- observatia stiintifica este consemnata: datele observatiei sunt notate sau inregistrate,
deoarece memoria nu este infailibila si, pe masura trecerii timpului, anumite imagini
pastrate in memorie pot fi complet distorsionate;
- observatia stiintifica este efectuata de persoane calificate: un excelent astronom poate
fi un observator mediocru sau total incompetent in domeniul fiziologiei umane.
4
Calificarea de observator se dobandeste printr-o pregatire profesionala adecvata.
Trebuie sa privim cu scepticism observatiile facute de persoane necalificate;
- observatia stiintifica se realizeaza in conditii controlabile: pe cat posibil, sa apelam la
metodologii de cercetare cat mai apropiate de cele uzitate in observatiile de laborator.
Sociologia poate fi definita ca studiul stiintific al societatii sau, mai particular,
studiul organizarii sociale si al schimbarilor sociale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sociologie Generala.pdf
Alții au mai descărcat și
Structurile diencefalice se găsesc în continuarea şi desupra mezencefalului, în jurul ventricolului III, fiind acoperit de emisferele cerebrale....
Ariile corticale Structura sistemului central diferă de la o zonă la alta (ca grosime, densitatea pături celulare, orientare a celulelor sau...
INTRODUCERE Abilitatea de a comunica presupune şi abilitatea de a rezolva conflictele de comunicare. Conflictul nu presupune în mod obligatoriu...
1. Definirea metodei experimentale Cercetarea experimentală este o abordare ştiinţifică a realităţii cu scopul stabilirii unei relaţii de tip...
I.1. Noţiuni generale privind protecţia juridică a drepturilor omului A. Ce sunt drepturile omului? "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale...
DEFINIŢIE - Grupul reprezintă un ansamblu de două sau mai multe persoane care lucrează împreună pentru atingerea unor obiective comune. TIPURI...
Într-un fel, cercetarea efectuată de Philip Zimbardo, profesor de psihologie socială la Stanford University, şi echipa sa asupra presiunilor spre...
I. Psihosociologia grupurilor umane – obiect, problematică si evolutie istorică Psihosociologia – considerată de unii autori ca fiind sinonimă cu...
Te-ar putea interesa și
Pagină albă INTRODUCERE Interesul pentru valori, pentru modul în care acestea sunt transmise prin intermediul proceselor de socializare, s-a...
INTRODUCERE Modurile de viata si institutiile caracteristice lumii moderne sunt radical diferite, chiar si de cele din trecutul apropiat. În...
INTRODUCERE De la constituirea sa şi până astăzi, sociologia a devenit o ştiinţă complexă, diversificată în numeroase specializări, ancorată în...
CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...
CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE Am ales această temă deoarece aproximativ 30% (600.000 locuitori) din județul Bihor suferă de diabet zaharat de...
CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...
Sociologia spontană şi ştiinţifică Deşi oamenii şi-au pus întrebări şi au căutat răspunsuri dintotdeauna cu privire la grupul sau societatea în...
Capitolul I SOCIOLOGIA TEORIA GENERALA A VIETII SOCIALE, STIINTA DESPRE SOCIETATE SI OM Sociologia, mai mult decât alte domenii de cunoastere...