Cuprins
- Argument . . 3
- Cap.I Obiective ale învățământului actual din perspectivele cultivării și dezvoltării
- creativității elevilor din ciclul primar 5
- Cap.II Teorii despre creativitate .10
- 2.1 Creativitatea și cultivarea ei în școală 11
- 2.2 Învățarea matematicii și creativitatea 18
- 2.3 Creativitatea de tip școlar ...21
- Cap. III Creativitatea și jocul didactic 24
- 3.1 Conceptul de joc didactic matematic .24
- 3.2 Integrarea jocului didactic în orele de matematică 28
- 3.3 Cultivarea creativității prin joc didactic matematic ..39
- Cap. IV Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic matematic ..51
- 4.1. Proiectarea, organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic 51
- 4.2. Metode și tehnici creative utilizate în orele de matematică ..54
- 4.3. Tipuri de jocuri didactice matematice ...58
- Cap. V Cercetare pedagogică 62
- 5.1 Ipoteza și obiectivele cercetării 63
- 5.2. Metodologia cercetării .64
- 5.2.1 Etapele cercetării 64
- 5.2.2. Metode și tehnici de cercetare ...68
- 5.2.3 Analiza și interpretarea rezultatelor ...69
- Concluzii .80
- Anexe ..82
- Bibliografie ...110
Extras din disertație
ARGUMENT
Tema „ Stimularea potențialului creativ prin joc didactic matematic, la
ciclul primar” a pornit de la ideea că introducerea jocului didactic în cadrul procesului de
învățământ este imperios reclamată de particularitățile de vârstă ale elevilor mici și de
necesitatea tratării individuale a acestora în vederea creșterii randamentului școlar, deci
îmbunătățirea performanțelor școlare. Prin caracterul său atractiv, prin dinamismul său, prin
stimularea interesului și competitivității, jocul didactic contribuie la consolidarea cunoștințelor
matematice și la însușirea unor concepte și noțiuni noi.
Este știut că jocul didactic are în activitatea școlară o deosebită valoare practică,
ajutând la obținerea următoarelor obiective:
- permit valorificarea la timp a disponibilității școlarului mic;
- reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învață mai greu sunt ajutați să-și însușească
cunoștințele;
- îmbogățește experiența de viață și limbajul copiilor;
- corespunde intereselor copilului de a dobândi cunoștințe;
- reprezintă o cale sigură ce înlesnește înțelegerea și formarea reprezentărilor;
- jocul didactic folosește stimuli schimbători, fiind o cale sigură spre succesul școlar al
elevilor;
- contribuie la dezvoltarea imaginației creatoare și perspicacității elevilor, a încrederii elevului
în forțe proprii, creează satisfacții, asigură adaptarea la munca școlară;
- jocul didactic contribuie în mare măsură la realizarea sarcinilor educaționale, fiind o formă
de activitate accesibilă și atractivă.
Rezolvarea sistematică a problemelor de orice tip sau gen are drept efect
dezvoltarea creativității, punând la încercare în cel mai înalt grad, capacitățile intelectuale
ale elevilor, solicitându-le acestora toate disponibilitățile psihice. Activitatea de rezolvare
și compunere a problemelor oferă terenul cel mai fertil din domeniul activităților
matematice pentru cultivarea si educarea creativității si a inventivității. Diferența dintre a
învăța „rezolvarea unei probleme” și „a ști” (a putea ) să rezolvi o problemă nouă
înseamnă, în esență, creativitate, dar de niveluri diferite. Rezolvarea de probleme
„învățate” oferă mai puțin teren pentru creativitate decât rezolvarea unor probleme noi,
care, la rândul ei, este depășită de alcătuirea (compunerea) unor probleme noi.
CAP.I OBIECTIVE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ACTUAL DIN
PERSPECTIVA CULTIVĂRII CREATIVITĂȚII ELEVILOR DIN
CICLUL PRIMAR
„Obiectivul fundamental al politicii interne și externe a României a fost
aderarea la structurile europene și euro-atlantice. Corespunzător acestor orientări, au avut
și au loc schimbări esențiale și pe tărâmul educației și cercetării științifice românești.
Integrarea țării noastre în Uniunea Europeană este un mod de ridicare a nivelului său de
dezvoltare economică și socială, conferind noi prerogative de manifestare a democrației
românești la nivel european și asigurând sporirea manifestării identitare în Europa și în
lumea întreagă. Evoluția învățământului obligatoriu din România, corelat cu obiectivele de
aliniere a politicilor educaționale românești în rândul celor europene are în vedere două
direcții concrete: reforma învățământului obligatoriu și perspectivele care decurg din noile
priorități educaționale europene.”2
Fluxul de informație este vast și de aceea necesitatea unei schimbări în
învățământ este de neînlăturat, dacă luăm în considerare și schimbările atribuțiilor din
instituțiile tradiționale și noile descoperiri privind activitatea mentală. Ca urmare școlile
acționează ca și cum cel mai important aspect al educației ar fi conținutul informațional
prin care ele educă elevii. Școlile se concentrează asupra memorării. Produsele sunt faptele
pe care elevii le memorează. Astfel se conturează urgența numărul unu: crearea unui
model educațional care îl face pe copil să fie conștient, chiar din clasa I, că tot ce se
întâmplă în viață este interdependent.
Necesitatea formării unor elevi creativi, independenți, capabili de a lua decizii
decurge și din finalitățile învățământului primar formulate în Legea Învățământului.
Întrucât activitatea la clasă ar trebui orientată către atingerea scopurilor și obiectivelor
ciclurilor curriculare, le reamintesc în cele ce urmează.
Ciclul curricular al achizițiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniței
urmată de clasele I și a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului
școlar și alfabetizarea inițială. Acest ciclu curricular vizează:
- asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris,
citit, calcul aritmetic);
- stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului
apropiat;
- stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și a imaginației
acestuia;
- formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca activitate socială.
Bibliografie
Albu, Gabriel- Mecanisme psihopedagogice ale evaluării școlare, 2001, Ed. Universității
din Ploiești
Bălan,B., Boncu,Șt., Cosmovici, A., Cocoș, C.- Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice, Ed. Polirom, 1998
Cerghit, Ioan - Metode de învățământ, EDP , București, 1976
Chateau, Jean - Copilul și jocul, EDP, 1967
Cucoș, C-tin. - Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită,Iași, Ed. Polirom 2002
Landau, Erika - Psihologia creativității, EDP, București, 1979
Landan, Erika - Creativitatea și inteligența emoțională, Ed. Polirom, București, 2001
Neacșu, Ioan - Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele
pedagogice, EDP, București, 1988
Neagu, M., Mocanu, M. - Metodica predării matematicii în ciclul primar, Iași, Ed.
Polirom,2007
Osborn, A.- Creativity. L'imagination creative, Bordas, Paris, 1988
Osborn, A. - L’ imagination constructive , Dunod, Paris, 1971
Peneș, Marcela. - Sărbătoarea abecedarului , Ed. Carminis, București,1991
Piaget, J., - Psihologia copilului, 1970, E.D.P., București
Popescu-Neveanu, P. - Dicționar de psihologie, 1978, Ed. Albatros, București
Roco, Mihaela - Creativitate și inteligență emoțională, Ed.Polirom, București, 2001
Roșea, Alexandru., Creativitatea generală și specifică,Editura Academiei, București, 1981
Sălvăstru, Dorina - Psihologia educației, Ed. Polirom, Iași, 2004
Skinner, B.F. - Revoluția ștințifică a învățământului, EDP, București, 1971
Stan, Emil- Teoria și metodologia instruirii, 2000, Ed. Universității din Ploiești
Stoica, Ana- Creativitatea elevilor- posibilități de cunoaștere și educare, EDP, București,
1983
Stoica, Marin- Pedagogie și psihologie, 2001,Ed. Gh. Alexandru
www.rapidlibrary.com/valențe_formative_ale_problemelor_mihai_banciu
www.scribd.com./ lucrare metodico-științifică
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stimularea potentialului creativ prin joc didactic matematic, la ciclul primar.pdf