Programare

Laborator
9.5/10 (2 voturi)
Conține 5 fișiere: pdf
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 20676
Mărime: 823.74KB (arhivat)
Publicat de: Vlad Drăgoi
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vlad Grosu

Extras din laborator

Scopul lucrării este prezentarea unui scurt istoric a limbajului C şi a noţiunilor legate de lucrul pe

calculator (limbaj de programare, compilare, baze de numeraţie) iar în final iniţierea în folosirea

compilatorului Developer C++ prin rularea unor aplicaţii tipice de conversie dintr-o bază de numeraţie

în alta.

I. OBSERVAŢII TEORETICE

1.1. Scurt istoric C

Limbajul C a fost creat prima dată de către Dennis Ritchie şi Brian Kernighan la

laboratoarele BELL Labs. din SUA. Versiunea premergătoare lui C a fost B. Odată creat el a fost

folosit - împreună cu limbajul de asamblare - la scrierea completă a sistemului de operare UNIX.

Aceasta arată că limbajul are o putere şi flexibilitate aparte.

1.2. Limbajul C - caracteristici generale

Limbajul C se bucură de următoarele caracteristici:

- este de uz general, adică poate fi folosit atât în scrierea de programe tip aplicaţie cât

şi în situaţii dedicate (cum sunt metodele numerice - calcule ştiinţifice, grafică,

editoare de text ş.a.);

- de nivel mediu - cu relativ puţine instrucţiuni se pot spune relativ multe lucruri; pe

scara aceasta de clasificare a limbajelor de programare C se află deasupra limbajului

de asamblare, dar sub limbajele de nivel înalt: Pascal, C++, Java, SmallTalk, Python,

Eiffel, ADA, Fortran etc. (figură cu clasificarea limbajelor de programare din punct

de vedere al nivelului lor - scăzut, mediu şi înalt);

- compilat - în urma etapelor de compilare şi editare a legăturilor rezultă un fişier

executabil (.exe sau .com); dacă se şterg de pe hard-disk toate fişierele cu excepţia

acestui executabil despre care vorbim - presupunând că nu se şterg şi fişierele sistem

- acest program va rula fără probleme majore; C este diferit de limbajele interpretate

(Visual Basic sau Java) în cazul cărora în urmă procesului de traducere a sursei în

limbaj apropiat de limbajul maşinii pe care rulăm nu avem un fişier executabil

concret. Ce se întâmplă în acest caz? Odată lansat codul sursă, datorită asocierii,

este lansat automat interpretorul acelui limbaj, care preia sursa şi o execută,

succesiv, linie cu linie. Efectele instrucţiunilor se reflectă ca şi în cazul unui program

executabil. De obicei compilatoarele sunt mai rapide decât interpretoarele, în sensul

că generează cod obiect mai rapid. În ultima vreme, deoarece limbajul Java se

Îndrumar de laborator 2

impune ca un standard de facto în programarea Internet (s-a şi impus, de altfel),

unde este nevoie de rapiditate - suntem foarte aproape de cerinţele unui software în

timp real -, nu ar fi deloc de acceptat o întârziere în încărcarea paginilor Web, tocmai

datorită timpului de interpretare datorat applet-urilor Java cuprinse de acele

pagini. Programele compilate sunt, în plus, şi mai compacte decât cele interpretate;

- portabil - adică odată dus de pe o platformă hardware pe o alta programul nu are

nevoie de modificări, sau are nevoie de foarte puţine modificări pentru a rula corect.

Comportamentul programului aste analog (se poate spune aproape perfect analog)

pe cele două platforme. La aceasta contribuie şi standardizarea limbajului.

- flexibil şi puternic - C combină flexibilitatea limbajului de asamblare cu puterea

nivelului său mediu.

1.3. Baza de numeraţie 2 (sistemul BINAR)

Ca în orice bază de numeraţie, cifrele folosite în reprezentarea numerelor sunt cuprinse în

intervalul:

[0, baza-1]

Rezultă că în baza 2 avem o reprezentare a numerelor folosind doar cifrele 0 şi 1.

Fiecare dintre cifrele semnificative ale unei baze de numeraţie poartă denumirea de digit. În

baza 2 deoarece sunt doar doi digiţi posibili aceştia au preluat denumirea de binary digit (bit). De

aici provenienţa cuvântului bit.

În baza 10 aceste cifre sunt 0...9. Alte baze de numeraţie folosite în legătură cu sistemul binar

sunt: 4, 8 (octal) şi 16 (hexazecimal). Pentru baza 16 cifrele de reprezentare sunt:

0..9 şi A..F

deoarece nu s-ar putea spune dacă, de exemplu, combinaţia 12 este obţinută prin alăturarea

cifrelor 1 şi 2 ca cifre utile de reprezentare, sau este luată ca atare (12). Ar rezulta un mod de

reprezentare echivoc, din moment ce 12 este şi valoare separată, dar şi o alăturare de alte două

cifre semnificative ale bazei de numeraţie 16. S-a convenit atunci folosire primelor litere ale

alfabetului, cu semnificaţia:

A ţine locul lui 10

B lui 11

...

E lui 14

F lui 15.

În calculatoarele actuale baza de numeraţie este 2. Au existat încercări de creare a unor

calculatoare în bază 10, dar nu s-au putut ridica la performanţele calculatoarelor binare. S-a

păstrat astfel sistemul binar ca standard pentru calculatoarele digitale.

Să luăm un exemplu de număr în baza 2:

0110 1101

Ce înseamnă acesta? Cum poate fi interpretat astfel încât să poată fi înţeles de către noi

(adică tradus în baza 10)?

Preview document

Programare - Pagina 1
Programare - Pagina 2
Programare - Pagina 3
Programare - Pagina 4
Programare - Pagina 5
Programare - Pagina 6
Programare - Pagina 7
Programare - Pagina 8
Programare - Pagina 9
Programare - Pagina 10
Programare - Pagina 11
Programare - Pagina 12
Programare - Pagina 13
Programare - Pagina 14
Programare - Pagina 15
Programare - Pagina 16
Programare - Pagina 17
Programare - Pagina 18
Programare - Pagina 19
Programare - Pagina 20
Programare - Pagina 21
Programare - Pagina 22
Programare - Pagina 23
Programare - Pagina 24
Programare - Pagina 25
Programare - Pagina 26
Programare - Pagina 27
Programare - Pagina 28
Programare - Pagina 29
Programare - Pagina 30
Programare - Pagina 31
Programare - Pagina 32
Programare - Pagina 33
Programare - Pagina 34
Programare - Pagina 35
Programare - Pagina 36
Programare - Pagina 37
Programare - Pagina 38
Programare - Pagina 39
Programare - Pagina 40
Programare - Pagina 41
Programare - Pagina 42
Programare - Pagina 43
Programare - Pagina 44
Programare - Pagina 45
Programare - Pagina 46
Programare - Pagina 47
Programare - Pagina 48
Programare - Pagina 49
Programare - Pagina 50
Programare - Pagina 51
Programare - Pagina 52
Programare - Pagina 53
Programare - Pagina 54
Programare - Pagina 55
Programare - Pagina 56
Programare - Pagina 57
Programare - Pagina 58
Programare - Pagina 59
Programare - Pagina 60
Programare - Pagina 61
Programare - Pagina 62
Programare - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • laborator1.pdf
  • laborator2.pdf
  • laborator3.pdf
  • laborator4.pdf
  • laborator5.pdf

Alții au mai descărcat și

Programarea Calculatoarelor - Anul 1 - ETTI - C++

LUCRAREA 9 Scopul lucrarii îl constituie prezentarea tipurilor de date neomogene (structurile), utilizarea operatorului typedef în contextul...

Noțiuni introductive C++

Pentru testare se poate folosi urmatorul program: // include obiectele standard // pentru intrari/iesiri cu consola 1 #include <iostream> //...

VHDL

Simularea structurilor hardware digitale cu ACTIVE-HDL Această lucrare are ca principal obiectiv prezentarea mediului de dezvoltare ALDEC ACTIVE...

Programarea Calculatoarelor

1. Introducere in programarea calculatoarelor si prezentarea notiunii de algoritm Programarea calculatoarelor este procesul de proiectare,...

Structuri de Date și Algoritmi

Se citesc m perechi de numere întregi (x,y) reprezentând extremitatile muchiilor unui graf neorientat cu n vârfuri si m muchii. Sa se verifice...

Limbaj de Programare C++

1. Prezentarea mediului de dezvoltare Microsoft Visual C++ 6.0 Microsoft Visual C++ 6.0 este mediul de dezvoltare integrat (Integrated Development...

Sisteme de Operare

Laborator nr. 1 Introducere in sistemul de operare Linux Surt istoric: Sistemul de operare UNIX a fost creat la Bell Laboratories in 1969, de...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea și Controlul Temperaturii într-o Casă Inteligentă Utilizând Mediul de Programare Grafică Labview

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE GENERALE ALE UNEI LOCUINŢE INTELIGENTE 1.1. Prezentare generală. O întrebare care ne frământa din ce în ce mai des,...

Proiectare și verificarea unui sașiu spațial folosind programe soft dedicate

Memoriu justificativ Tema lucrării de diplomă este “Proiectarea şi verificarea unui şasiu spatial sudat utilizând pachete software dedicate”. Ea...

Dezvoltarea firmei prin intermediul programelor europene de finanțare

INTRODUCERE Tema aleasă de mine pentru prezenta lucrare de licență este ”Dezvoltarea firmei prin intermediul programelor europene de finanțare”....

Rolul programelor de consiliere în asigurarea parteneriatului școală-familie

Daca lumea devine din ce in ce mai complexa dar si mai problematica si contradictorie, educatia este chemata sa raspunda din ce in ce mai adecvat...

Ilustrarea și simularea unor algoritmi legați de inteligența artificială folosind programarea orientată pe obiect în limbajul java

Introducere Am ales lucrarea intitulată „Ilustrarea și simularea unor algoritmi de inteligență artificială folosind programarea orientată pe...

Fonduri și Programe ale Uniunii Europene

2.1. FONDURILE STRUCTURALE ALE UNIUNII EUROPENE Exista 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlamentului European, fiecare...

Proiectarea și Realizarea Bazei de Date cu Ajutorul Programelor Mysql și Foxpro

INTRODUCERE Progresele realizate recent în domeniile tehnologiei de calculatoare, telecomunicaţii şi software, precum şi în alte domenii ale...

Fonduri și Programe ale Uniunii Europene

Cap 1.Fonduri ale Uniunii Europene 1.1.Fondurile structurale ale Uniunii Europene Fondurile Structurale si de coeziune reprezintă instrumente...

Ai nevoie de altceva?