Riscul în activitatea de creditare bancară - Implicații contabile și fiscale

Reforma sistemului bancar din România a făcut paşi importanţi încă din prima fază a tranziţiei. Se poate spune că reforma în sistemul bancar a devansat, în permanenţă, reforma structurală în domeniul economiei reale. În prezent, reţeaua cea mai ramificată de sucursale o deţine Casa de Economii şi Consemnaţiuni, care dispune de 2169 de centre, după care urmează Banca Comercială Română cu 247 de centre, Banca Română pentru Dezvoltare cu 182 de centre, Banc Post cu 115 centre, după care urmează Banca Comercială „Ion Ţiriac”, cu 29 de centre. Pe ansamblul sistemului bancar românesc, dacă nu includem reţeaua Casei de Economii şi Consemnaţiuni, există un număr de circa 1200 de unităţi bancare Cea mai mare piaţă bancară din Europa Centrală şi de Est (studiul nu include şi Rusia) o deţine Polonia - din punct de vedere al activelor bancare - evaluată la 111,8 miliarde de euro. România se situează pe locul al şaptelea în rândul celor mai extinse reţele bancare din regiune, cu un total al activelor de 9,6 miliarde de euro. După confruntarea sistemului bancar cu o serie de probleme, ca cele de genul împrumuturilor neperformante, băncile au privit cu mai multă precauţie clasificarea creditelor. Provizioanele constituite pentru categoriile de risc îndoielnic şi pierdere în totalul provizioanelor au crescut de la 89%, la 31 decembrie 1996, la 95%, la 31 decembrie 1997 şi la 97,4% la 31 decembrie 1998. Chiar şi în aceste condiţii exista un deficit de provizionare de 27,9%, corespunzător unui volum de provizioane specifice de4 risc în valoare de 12.392 de miliarde de lei, faţă de un necesar de 17.183,2 miliarde lei. Din punt de vedere al reţelei şi al volumului minim de credite neperformante, Banc post se află printre primele bănci din cadrul sistemului bancar românesc Privatizarea în sistemul bancar a demarat o dată cu apariţia Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale bancare cu capital majoritar de stat. Iniţial, decizia de privatizare a fost luată pentru trei societăţi bancare cu capital majoritar de stat: Banca Română de Dezvoltare, Banc Post şi Banca Agricolă. In cazul Băncii Agricole, decizia de privatizare a fost prematură. Banca Agricolă necesita un proces amplu de restructurare înainte de a putea fi inclusă în procesul de privatizare. Comisiile de privatizare au organizat un audit internaţional şi au lansat o ofertă publică pentru licitaţie. Înainte de anul 1990, structura sistemului bancar românesc era asemănătoare celei din alte foste ţări socialiste. În România, funcţionau patru bănci: Banca Naţională a României, Banca de Investiţii, Banca Comercială de Comerţ Exterior şi Banca Agricolă, precum şi o instituţie de economisire, Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Banca Naţională a României îndeplinea funcţii legate de conducerea politicii monetare, dar avea, în acelaşi timp, şi atribuţii care aparţin băncilor comerciale. Astfel, Banca Naţională putea credita întreprinderile de stat şi putea să le asigure finanţarea pentru acoperirea mijloacelor circulante. Băncile nu primeau depuneri de la populaţie şi nu creditau persoanele fizice. Aceste funcţii erau îndeplinite de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, care redepunea banii obţinuţi de la populaţie la Banca Naţională. Politica de creditare era asigurată prin plan naţional unic de dezvoltare economică şi socială. Piaţa valutară era inexistentă. Banc Post s-a înfiinţat în 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr.448/27.06.1991 ca societate comercială pe acţiuni, cu capital majoritar de stat. În baza statutului său, Banc Post activează ca o bancă universală, comercială şi de economii. Derularea operaţiunilor bancare a început din luna ianuarie 1992. Asumându-şi rolul de bancă implicată în activitatea socială, Banc Post a început din 1993, derularea plaţilor de alocaţii de stat pentru copii şi a pensiilor în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Activitatea de asigurări, începută în 1998, se desfăşoară în colaborare cu Societatea de Asigurări şi Reasigurări Garanta. Privatizarea Banc Post a început în 1999 şi a avut două etape: achiziţionarea unui pachet semnificativ din capitalul social al băncii şi un aport suplimentar de capital. Câştigătorul licitaţiei organizate de Fondul Proprietăţii de Stat a fost banca franceză Société Generale, având totalul activelor de peste 409 miliarde de dolari, fiind unul dintre cele mai importante grupuri financiare private ale Europei şi cel mai puternic de acest gen din Franţa. În urma definitivării procesului de privatizare, structura acţionarilor Banc Post este prezentată în figura 1.1.1.

Figura 1.1.1 Structura acţionariatului Banc Post.

1-EFG Eurobank Ergasias-36,25%

2-Banco Portugues de Investimento-17%

3-General Electric Capital Corporation-8,75%

4-Salariaţii şi pensionarii Banc Post-8%

5- SIF Banat-Crişana-6%

6- SIF Moldova-6%

7-SIF Muntenia-6%

8-SIF Oltenia-6%

9-SIF Transilvania-6%.

În prezent, capitalul social al Banc Post este de 664.799.969.000 lei.

Banc Post operează prin 128 de unităţi teritoriale, amplasate în toate judeţele ţării, numărându-se printre primele trei bănci din România după dimensiunea reţelei. Reţeaua teritorială a Banc Post este:

- Centrala;

- Reprezentanţa;

- 55 sucursale;

- 71 de agenţii;

- 14 puncte de lucru. De asemenea, Banc Post deţine o reţea de 537 POS-uri din care 391 la comercianţi şi cea mai extinsă reţea de automate bancare(ATM) în număr de 382, În anexă la lucrare, vom prezenta o organigramă simplificată a Banc Post la nivel naţional. 1.2 SPECIFICUL ACTIVITĂŢII BANC POST S.A. Încă din primul an de existenţă, Banc Post şi-a consolidat poziţia pe piaţa bancară românească de la an la an, numărul de clienţi ai băncii cunoscând o evoluţie spectaculoasă. Dacă în 1992, numărul clienţilor se ridica la 13.000, în prezent numărul acestora se apropie de 2 milioane. Şi numărul de conturi deschise la Banc Post a cunoscut o creştere exponenţială. Dacă în primul an de activitate clienţii aveau deschise circa 28.000 de conturi, această cifră a crescut în permanenţă, până la peste 4 milioane de conturi în prezent. Banc Post a reuşit în cei peste 11 ani de existenţă să-şi construiască un bun renume în ţară şi în străinătate, lucru confirmat, de altfel, de publicaţia „ The Banker”, editată de Financial Times, unde banca se clasează pe locul trei în România 1275 pe plan internaţional în cadrul celui mai recent clasament - Topul 1001-2000 al celor mai performante bănci din lume. În general, clienţii Banc Post sunt reprezentaţi de companii mici şi mijlocii, cu activitate diversă (producţie de bunuri şi servicii, comerţ intern şi extern, transporturi şi turism) şi un număr mare de peste 850 mii clienţi persoane fizice. Practic, fiecare al 30-lea cetăţean al României este client al Banc Post, dacă nu se iau în calcul conturile de alocaţii. La care se adaugă şi o serie de clienţi reprezentativi: Compania Naţională Poşta Română, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Societatea Naţională de Telecomunicaţii RomTelecom, Teleconstrucţia, Rodipet, societăţile care au rezultat din reorganizarea SNCFR. Apariţia telefoniei mobile în România, a permis atragerea de noi clienţi beneficiari ai serviciilor puse la dispoziţie de MobilRom şi MobiFon, Cosmorom, Banc Post facilitând prin ghişeele sale şi prin pachetul „ Contul Total” plata facturilor telefonice emise de aceştia. Banc Post susţine cu precădere sectorul IMM-urilor, aproximativ 50 % din portofoliul său de credite fiind destinat companiilor mici şi mijlocii. Banca a câştigat o experienţă de lucru semnificativă cu aceste companii, prin participarea la diverse proiecte de finanţare guvernamentale şi ca partener în proiecte de micro-finanţare sau ca bancă intermediară a unor instituţii internaţionale care au acordat asistenţă financiară pentru consolidarea IMM-urilor din sectorul privat. Printre aceste proiecte, s-a numărat şi cel încheiat cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). Cu ocazia reuniunii anuale a BERD, care a avut loc la Bucureşti, s-a semnat un acord de împrumut între Banc Post şi BERD, în valoare de 10 milioane EURO, pentru finanţarea IMM-urilor. Condiţiile definitive de acordare a creditelor au fost stabilite de Banc Post împreună cu Consultantul Tehnic. Ultimul program destinat finanţării IMM-urilor („Trei paşi înainte”) cuprind credite pentru IMM-uri acordate de Banc Post din fonduri BERD. Criteriile de acordare a creditelor se pot grupa în:

-criterii legate de beneficiarii creditelor (întreprinderi mici şi mijlocii înfiinţate conform legilor în vigoare sau persoane fizice înregistrate ca întreprinzători );

- criterii legate de împrumutat: să fie client nou (adică orice IMM care îndeplineşte condiţiile de acordare a creditelor şi care nu a mai primit, în ultimele 12 luni, vreun credit din partea băncii ), să nu depăşească 100 de angajaţi permanenţi, inclusiv conducerea, să aibă acţionariat şi control majoritar privat, managementul să fie asigurat de persoane rezidente în România, să aibă o cifră de afaceri maximă de 40 mil. euro şi active totale mai mici de 27 mil. euro şi să utilizeze creditul exclusiv pentru destinaţii permise;

-criterii legate de destinaţii: folosirea împrumutului pentru proiecte de investiţii incluzând, dar fără a se limita la, cumpărarea de maşini, echipamente pentru scopuri de producţie, prestări de servicii sau derularea activităţilor de comerţ, sau bunuri imobiliare, dacă aceste bunuri vor fi folosite pentru scopuri de producţie, prestări servicii sau derularea activităţilor de comerţ, necesar de capital circulant pentru scopuri de producţie sau proiecte noi, modernizarea sau extinderea activităţii existente. Principalele activităţi avute în vedere sunt: industria manufacturieră, servicii hoteliere, turism, economia resurselor şi mediu, construcţii, comerţ şi alte servicii. Destinaţii nepermise pentru utilizarea creditului sunt: producţia de arme sau echipamente militare, instituţii financiare, activităţi de asigurări, producţia şi/sau vânzarea de tutun, producţia şi/sau vânzarea de băuturi tari, cazinouri, speculaţii cu proprietăţi, speculaţii cu valute, investiţii în titluri de orice fel, refinanţarea unui împrumut la termen existent. Volumul creditelor pentru investiţii până la 125.000 de euro vor fi acordate IMM-urilor cu până la 100 de angajaţi, creditele de până la 30.000 de euro vor fi acordate IMM-urilor cu până la 20 de angajaţi, iar pentru finanţarea capitalului circulant, creditele vor fi de până la 50.000 de euro. Pentru creditele de investiţii, solicitanţii trebuie să furnizeze cel puţin 20% din costul investiţiei. Aceste credite pot fi acordate de până la 4 ani, rambursarea se face lunar, în rate egale, garantarea creditelor se face conform regulamentului Banc Post, iar dobânda este de maxim 9% pe an. Un alt serviciu oferit de Banc Post este adresat pensionarilor, programul numit creditul „Vârsta de aur”, prin care Banc Post vine în sprijinul clienţilor să pensionari, oferindu-le posibilitatea să încaseze până la 70% din pensie în avans. Raportat la o pensie de aproximativ 1.000.000 de lei, un credit de 700.000 de lei, la termen de 10 zile, îl costă pe solicitant circa 10.000 de lei. Creditul le înlesneşte pensionarilor o flexibilitate mai mere în acoperirea unor cheltuieli urgente. Rambursarea creditului şi a dobânzii aferente se face automat, în ziua în care pensia este virată în contul curent al pensionarului.