Stocurile și Producția în Curs de Execuție

CAPITOLUL I: ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND

STOCURILE ŞI PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE

În acest capitol am definit noţiunile teoretice referitoare la activele circulante precum şi reflectarea stocurilor şi productiei în curs de execuţie în cadrul activului circulant. Tot în cadrul acestui capitol am surprins noţiuni referitoare la recunoaşerea, evaluarea şi contabilizarea stocurilor.

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci când:

a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la încheierea exerciţiului financiar;

b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;

c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.

Un activ circulant se aşteaptă să fie realizat atunci când este posibilă utilizarea sau vânzarea acestuia la o valoare realizabilă, adică la un preţ de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii entităţii (ciclului de exploatare).

Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.

Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţii financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Potrivit reglementărilor contabile româneşti conforme cu directivele europene, activele circulante sunt clasificate astfel:

- Stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita factura;

- Investiţii pe termen scurt;

- Disponibilităţi în bănci şi casierie.

- Creanţe.

Pe lângă activele fixe care asigură baza tehnică a producţiei, circulaţiei mărfurilor şi prestărilor de servicii, desfăşurarea activităţii unităţilor patrimoniale impune şi utilizarea unui volum mare şi diversificat de active circulante. În cadrul activelor circulante, cele materiale deţin rolul hotărâtor în ceea ce priveşte realizarea obiectului de activitate al fiecărei întreprinderi producătoare.

Deşi activele circulante materiale se caracterizează printr-o mare eterogenitate determinată de rolul lor economic, modul de intrare în patrimoniul unităţii, sursele de finanţare şi destinaţia lor, ele pot fi structurate în două mari categorii, şi anume:

- stocuri;

- producţie în curs de execuţie.

Stocurile şi producţia în curs de execuţie se concretizează în ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale ce sunt destinate fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după parcurgerea anumitor stadii ale procesului de fabricaţie, fie a fi consumate la prima lor utilizare. Ele se caracterizează, în general, printr-o viteză de rotaţie mare, servind activitatea întreprinderii pe o perioadă mai mică de 1 an (cu unele excepţii).

Deşi stocurile şi producţia în curs de execuţie sunt termeni generici ce grupează o mare varietate de elemente ale activului circulant, acestea pot fi analizate pe grupe relativ mai omogene în funcţie de conţinutul lor economic şi anume:

– materii prime şi materiale consumabile;

– obiecte de inventar;

– producţie în curs de execuţie;