Contractul de vânzare-cumpărare Comercial - Regimul Juridic

INTRODUCERE

Scopul şi obiectivele tezei. Prezenta lucrare cuprinde rezultatele unei cercetări aprofundate a aspectelor de ordin teoretic referitoare la regimul juridic al contractului de vânzare-cumpărare comercial, interesul pentru acesta fiind determinat în special de adoptarea Noului Cod civil.

Importanţa studiului evidenţiat pe parcursul lucrării constă în prezentarea sistematică şi comparativă a regimului juridic al contractului din perspectiva normelor juridice corespunzătoare reglementării Codului civil din 1864, respectiv Noului Cod civil.

În acest sens, studiul debutează cu prezentarea chestiunilor generale ce privesc contractul civil, fiind reliefate modificările aduse de dispoziţiile Noului Cod civil şi analizate implicaţiile pe care le presupune introducerea unor noi instituţii în materia contractelor, inclusiv prin referire la instituţiile reglementate de Noul Cod civil, fără însă a face abstracţie de opiniile oferite de doctrină şi de soluţiile jurisprudenţiale aferente reglementării anterioare.

Prin urmare, sunt evidenţiate şi analizate aspectele diferenţiate dintre vechea şi noua reglementare în materia contractelor civile prin sublinierea şi cercetarea aprofundată a prevederilor Noului Cod civil.

Prezenta lucrare constituie rezultatul unui studiu aprofundat ce a urmărit, în principiu, următoarele obiective: identificarea sediului materiei prin raportare la noile dispoziţii ale Noului Cod civil; evidenţierea modificărilor realizate de prevederile Noului Cod civil; identificarea rolului şi a importanţei contractului de vânzare-cumpărare comercială.

Suportul teoretico-ştiinţific. Pentru atingerea obiectivelor tezei am consultat o vastă bibliografie de specialitate, în special lucrări ale unor autori consacraţi din dreptul românesc, ca de exemplu: Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, Smaranda Angheni, Vasile Nemes, Stanciu D. Cărpenaru, Gheorghe Beleiu s.a.

Structura lucrării. Pentru realizarea sarcinilor propuse, am considerat utilă structurarea lucrării în patru capitole, împărţite la rândul lor în secţiuni şi, respectiv subsecţiuni.

Conţinutul propriu-zis al lucrării este precedat de un capitol introductiv în care sunt precizate tema cercetării precum si structura lucrării.

Capitolul I este intitulat ,,Elemente de teoria generală a obligaţiilor” şi este structurat în două secţiuni.

Prima secţiune ,,Obligaţia” prezintă noţiuni generale cu privire la obligaţie fiind definită noţiunea din punctul de vedere al noilor dispoziţii introduse în materie de noul Cod civil.

Secţiunea a II-a a Capitolului I ,,Contractul-principalul izvor al obligaţiilor” defineşte contractul atât din punctual de vedere al Codului civil de la 1864 cât şi potrivit reglementarilor Noului Cod civil în vigoare.

Capitolul al II-lea intitulat ,,Generalităţi şi caractere juridice ale contractului de vânzare-cumpărare comercială” este structurat în trei secţiuni şi cuprinde noţiuni generale ale contractului de vânzare cumpărare comercială, definiţia acestuia, precum şi prezentarea, în mod detaliat a caracterelor juridice ale contractului.

Prima secţiune ,,Noţiuni generale referitoare la contractul de vânzare-cumpărare comercială” face o scurtă incursiune în istoria contractului pentru a putea face legătura imediată cu Secţiunea a II-a, a Capitolului II, unde defineşte contractul de vânzare cumpărare comercială, care potrivit reglementarilor în vigoare este asemănător contractului de vânzare în materie civilă.

Secţiunea a III-a ,,Caracterele juridice ale vânzării-cumpărării comerciale” sunt analizate într-un mod detaliat în cele cinci subsecţiuni care abordează fiecare în parte câte unul din cele cinci caractere juridice ale contractului şi anume caracterul sinalagmatic, oneros, comutativ, consensual şi translativ de proprietate.

Capitolul al III-lea ,,Formarea contractului. Condiţii esenţiale.” este format la rândul său din trei secţiuni.

Prima secţiune scoate în evidenţă elementele de noutate ale Noului Cod civil care reglementează principiul libertăţii de a contracta, precum şi pe cel al buneicredinţe atât la negocierea cât şi la încheierea contractului. Din aceste dispoziţii legale rezultă, sintetic, conţinutul principiului libertăţii contractuale, şi anume că, dacă se respectă legea şi bunele moravuri (morala), subiectele de drept civil sunt libere să încheie convenţii.

Secţiunea a II-a cuprinde consideraţii de ordin general privind capacităţile şi incapacităţile celor ce vând sau cumpără, precum şi o analiză aprofundată a cerinţelor valabilităţii consimţământului în modul în care se regăsesc reglementate de dispoziţiile Noului Cod civil, anume cerinţa ca respectivul consimţământ să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi să fie liber.