Probleme actuale ale pieței muncii în România

Introducere

Am ales tratarea acestei teme de licenta, “Probleme actuale ale pietei muncii din Romania”, datorita faptului ca in aceasta criza economica piata muncii se confrunta cu foarte multe probleme si este influentata de foarte multi factori.

Aceasta tema de licenta este o lucrare complexa, care analizeaza interdependentele dintre piata muncii si celelalte piete existente, ecilibrul dintre cererea si oferta de munca.

De asemenea, am identificat problemele cu care se confrunta piata fortei de munca din Romania la momentul actual si modul de solutionare al acestora.

Somajul este una dintre cele mai grave probleme ale pietei muncii, in special in aceasta criza economica cu care se confrunta Romania.

Obiectivul realizarii acestei teme de licenta este de a studia problemele pietei muncii si in special, a somajului.

Piata muncii este locul in care se confrunta cererea cu oferta de munca. Activitatea economica este dependenta de factorul munca, considerat cel mai important factor de productie, alaturi de capitalul si pamantul. Acest factor de productie, factorul munca, se obtine prin intermediul pietei muncii. Tranzacţiile efectuate pe această piaţă au ca obiect munca sau forţa de muncă.

Aceasta lucrare este structurata pe trei capitole, doua de circa 20 de pagini care trateaza teoria si unul de aproximativ 22 de pagini care trateaza partea practica.

Primul capitol, intitulat Piata muncii din Romania, defineste conceptul de piata a muncii, trasaturile pietei muncii, functiile si particularitatile pietei fortei de munca.

Particularitatile pietei fortei de munca trateaza caracteristicile specifice ale acesteia, pentru ca comparativ cu celelalte piete (piata de capital si piata bunurilor si serviciilor) aceasta necesita mai multe reglementari deoarece obiectul tranzactiei il reprezinta factorul uman.

Al doilea capitol, numit Probleme ale pietei fortei de munca din Romania, trateaza detaliat principala problema a pietei muncii, si anume, somajul. Somajul este un efect negativ major al dezechilibrului dintre cererea si oferta de munca. Capitolul trateaza pe scurt si alte probleme ale pietei fortei de munca, cum ar fi salariile mici sau lipsa pregatirii practice a tinerilor absolventi.

Capitolul al treilea se numeste Studiu de caz. Acest capitol trateaza cea mai importanta problema a pietei fortei de munca la nivelul judetului Botosani. In acest capitol, am realizat o cercetare asupra somerilor inregistrati la AJOFM Botosani, printr-o ancheta pe baza de chestionat.

Esantionul cercetarii a fost reprezentat de 50 de someri, inscrisi la AJOFM Botosani.

Am elaborat patru ipoteze ale cercetarii, dintre care una sau doua s-au dovedit a fi false iar concluziile cercetarii le voi prezenta in finalul lucrarii.

Concluziile vor releva faptul ca problema somajului este destul de grava pentru un judet mic si fara industrie ca Botosani-ul, dar ca somerii fac eforturi pentru a-si schimba statutul de somer in persoana lucratoare.

Capitolul 1: Piaţa muncii în România

1.1 Conţinutul şi trăsăturile pieţei muncii

Elementul principal în evoluţia economico-socială a oricărei ţări îl constituie resursele umane (potenţialul uman) de care dispune aceasta, resurse care reprezintă populaţia activă a ţării respective la un moment dat. Potenţialul uman trebuie privit în primul rând ca un consumator colectiv, lucru reprezentat de populaţia totală şi în al doilea rând ca un producător colectiv, lucru reprezentat de resursele de muncă, adică numărul, experienţa şi gradul de pregătire al acestora.

În orice condiţii de timp şi spaţiu, activitatea economică implică factorul muncă, considerat cel mai important factor de producţie. Forţa de muncă este definită de Angela Băcescu-Cărbunaru ca exprimând “ numărul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte din populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o activitate utilă la un moment dat.” Astfel, munca este definită ca “cheltuirea conştientă a forţei de muncă”.

„Omul este mai mult decât o marfă” astfel încât piaţa forţei de muncă este un loc deosebit atât în teoria cât şi practica economică, deoarece este o piaţă derivată şi cea mai reglementată. Piaţa are un caracter eterogen, cuprinde mai multe segmente delimitate pe tipuri de activităţi, pe zone economice, pe profesii, categorii şi grade de calificare, pe sexe şi vârste etc. Fiind o piaţă derivată, piaţa muncii primeşte influenţe ale celorlalte pieţe şi generează efecte asupra celorlalte pieţe şi asupra tuturor sectoarelor economico-sociale. În figura 1.1, se pus în evidenţă legăturile dintre piaţa muncii şi celelalte pieţe.

În accepţiunea unor autori, „piaţa forţei de muncă sau piaţa muncii reprezintă spaţiul economico-geografic unde se confruntă, la un moment dat , cererea cu oferta de muncă, se negociază angajarea lucrătorilor, mărimea salariului, condiţiile de muncă etc. Ea exprimă şi sistemul relaţiilor şi al tranzacţiilor care permite echilibrarea cererii şi a ofertei de forţă de muncă.”