Folosirea jocurilor didactice la activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător

ARGUMENT

Înv¬ăţământul preşcolar prima verigă a sistemului de învăţământ are menirea de a forma copiii sub aspect psiho-intelectual, fizic şi socio afectiv,pentru o cât mai uşoara adaptare la activitatea de tip şcolar pentru integrarea şcolară şi socială.

Preocuparea pentru introducerea cât mai timpurie a copiilor într-un sistem de educaţie instituţionalizat este justificată de faptul ca vârsta preşcolară şi şcolară mică reprezintă perioada fundamentală pentru vârsta de 4-5 ani,copilul îşi dezvoltă 40% din capacitatea intelectuală pe care urmează să o atingă la maturitate.

O latură inportantă a perfecţionării instructiv educative în gradiniţă o constituie realizarea relaţiei optime între obiectivele,conţinutul şi modalităţile sale de înfăptuire şi ansamblul acestor condiţii interne care trebuie bine cunoscute şi adecvat stimulate.

Este cunoscut faptul că activitatea specifică a copilului de vârsta preşcolară este jocul.

Prin intermediul jocului, copiii îşi îmbogăţesc experienţa cognitivă, învaţă să manifeste o anumită atitudine pozitivă sau negativă faţă de ceea ce întâlnesc,îşi educă voinţa,pe această bază formativă îşi conturează profilul personalităţii.

Din practică am constatat că pentru ai spori cât mai mult eficienţa,jocul trebuie apreciat ca bază a conceperii întregii activităţi instructiv educative, că fără joc eforturile noastre ale educatoarelor,ar fi zadarnice,formale, lipsite de o reala finalitate.

Având în vedere rolul comlex pe care îl au jocurile în cadru activităţilor de cunoaştere a mediului înconjurător, preocuparea mea a fost să studiez cu atenţie acest capitol din punct de vedere pedagogic şi metodic,să studiez cu atenţie particularităţile psihice ale copiilor de vârsta preşcolară pentru a putea pune în aplicare jocurile didactice propuse.

În acest sens,am consultat bibliografia necesară ,m-am folosit de experienţa din activitatea desfaşurată cu copiii de-a lungul anilor,acordând astfel o atenţie deosebită tratării obictivelor ce vizează în principal folosirea jocurilor didactice la cunoaşterea mediului înconjurător.

Jocurile didactice s-au dovedit a fi un mijoc eficient de realizare a unui ansamblu de sarcini instructiv educative din învăţământul preşcolar,exercitând o influenţă pozitivă atât asupra subiectului cât şi a întregii personalităţi a copilului la 3-6 ani.

Am ales această temă ,deoarece din multiplele metode actv participative utilizate în cadrul activităţilor cu preşcolarii,jocul are o valoare aparte prin faptul că asigură un randament sporit faţă de celelalte modalităţi de lucru folosite în activităţile de învăţare la preşcolari.

În activităţile de cunoaştere a realităţii înconjurătoare,jocul este punctul de plecare în orice acţiune(observare,plimbare,vizită ,excursie,activitate practică).

Jocul are drept scop studierea sarcinilor,conţinutului,metodelor şi formelor de organizare a activităţilor instructiv educative,de însuşire a cunoştinţelor în legătură cu natura.

Prin lucrarea de faţă,doresc să demonstrez valoarea pe care o capătă activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător prin folosirea jocului didactic în gradiniţă.

CAPITOLUL I

LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR DE CUNOAŞTEREA MEDIULUI ÎN GRĂDINIŢA DE COPII

I.1. Importanţa cunoaşterii mediului înconjurător de catre copiii preşcolari

Jocurile didactice ocupă un loc tot mai important în activitatea grădiniţelor de copii,ele fiind activităţi deosebit de atrăgătoate şi care se adaptează optim caracteristicilor copilului in dezvoltare.

Se ştie că prin joc copilul pune în acţiune toate posibilităţile sale,traduce în fapte potenţele sale intelectuale,fizice,morale,le dezvolta,le îmbină.Jocul constituie o necesitate a organismului în dezvoltare.Natura, prin caracterul său viu şi dinamic,trezeşte interesul copiilor.

Sub îndrumarea educatoarei jocurile didactice şi activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător îi înarmează pe copii cu informaţii diverse,lărgindu-le orizontul intelectual şi afectiv,dezvoltându-le capacitatea de a cerceta şi de a descoperi relaţiile dintre fenomene,le răspunde dorinţelor acestora de investigare,răspunde curiozităţii lor,caracteristică şi specifică vârstei.

Mediul înconjurător în care copiii îşi desfăşoară activitatea prin variatele lui aspecte,constituie un prilej permanemt de infulienţare asupra personalităţii acestora.

Mai întâi de toate mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el, care îi stârneşte curiozitatea, dorinţa de a-l cunoaşte.

Astfel, din contactul cu obiectele şi jucăriile sale,cu lucrurile sale şi cele ale adultilor,apar diferite întrebări din care rezultă că preşcolarul se interesează de denumirea,calitatea sau provenienţa lor.Adulţii din familie cât şi educatoarele la grădiniţă trebuie să satisfacă aceste interese. Prin răspunsul dat se transmit atât cunoştinţele solicitate de copil cât şi cuvintele cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul faţă de fiecare lucru sau fiinţă.Cu alte cuvinte,concomitent cu transmiterea de cunoştinţe,se formează copilului o atitudine corespunzătoare,un anumit mod de comportare.

Astfel ,se înlesneşte cunoaşterea treptată a mediului înconjurător,ca şi integrarea din ce în ce mai corectă a copilului în acest mediu.Totodată,noile cunoştinţe dobândite devin un îndreptar preţios al acţiunilor întreprinse anterior.