Cuprins
- Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologia 3
- 1.1. Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială și structura cheltuielilor potrivit clasificației bugetare 3
- Capitolul 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Grecia 6
- 2.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută și ca pondere în PIB, nivelul cheltuielilor publice totale în România și în Grecia în perioada cuprinsă între anii 2012-2016 6
- 2.2. Interepretarea nivelului și dinamica cheltuielior totale în România și Grecia în perioada 2012-2016. Cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii constatate. 7
- 2.3. Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB 8
- Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Grecia 9
- 3.1. Analiza structurii economice a cheltuielior publice în România și Grecia 9
- 3.1.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într-un tabel, structura echonomică a cheltuielilor publice în România și Grecia în perioada 2012-2016 10
- 3.1.2. Realizarea unui grafic de tip 100% stacked-columns(pentru 3 exerciții bugetare 2012, 2014, 2016) pentru fiecare țară, în care este ilustrată greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice 10
- 3.1.3. În baza tabelului și a graficelor de mai sus, comentarea ponderii cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice, făcându-se trimitere la măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele României și Greciei în perioada cuprinsă între anii 2012-2016 12
- 3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Grecia 13
- 3.2.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într-un tabel, structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Grecia în perioada 2012-2016 14
- 3.2.2. Realizarea unui grafic tip 100% stacked-columns(pentru 3 exerciții bugetare 2012, 2014, 2016) pentru fiecare țară, în care este ilustrată greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale 14
- 3.2.3. Compararea și comentarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în totalul cheltuielilor publice, făcându-se trimitere la măsurile fidcal-bugetare intreprinse de guvernele celor două țari în perioada 2012-2016 16
- Capitolul 4. Concluzii 17
- Lista tabelelor și figurilor: 19
- Bibliografie: 20
Extras din proiect
Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologia
Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială și structura cheltuielilor potrivit clasificației bugetare
Conceptul de cheltuială publică se folosește în prezent cu mai multe sensuri, distingându-se în principiu sensul juridic de cel economic. Termenul de cheltuială publică, în sens juridic, se referă la plata ce ține de funcționarea instituțiilor publice și, totodată, la înfăptuirea activităților ce au caracter public, respectiv întreprinderile cu capital statal. În sens economic, noțiunea de cheltuială publică însumează procesele economice de repartiție a produsului inter brut, concretizate atât prin alocarea, cât și prin utilizarea resurselor bănești necesare acțiunilor de interes public, fie la nivel național, fie la nivelul colectivităților locale.
Finanțarea cheltuielilor publice este realizată de veniturile publice și de excedentul public. Cele mai cunoscute astfel de venituri sunt impozitele și contribuții la cheltuielile sociale. Impozitul constituie o resursă importantă deoarece este cea mai veche resursă financiară, ce își are originea în existența si folosirea banilor, respectiv dezvoltarea relației marfă-bani. În literatura de specialitate, diverși autori au puncte de vedere diferite. De pildă, Gaston Jeze crede că ,,impozitul este în statele moderne o prestație pecuniară pretinsă cetățeniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general", iar pentru Louis Trotabas impozitul este ,,procedeul de repartizare a creanțelor bugetare între cetățeni, în funcție de capacitatea lor contributivă".
Conform criteriilor generale de clasificare a cheltuielilor publice se disting doua tipuri, și anume: administrative și economice. Gruparea organică și gruparea funcțională sunt două subcategorii ce aparțin criteriului administrativ. De asemenea, există și cheltuili definitive, temporare sau operațiuni de trezorerie, virtuale sau posibile, ce au în vedere perioada în care se efectuează plățile, respectiv utilizarea resurselor financiare.
Totodată, acest controlul al cheltuielilor publice NU este un scop în sine: ea aparține cetățenilor și reprezentanților lor pentru a determina nivelul și distribuția cheltuielilor publice, care corespund aspirațiilor lor, care pot fi foarte diferite de la o țară la alta, în funcție de concepția proprie, privind fie contractul social, fie nivelul socializării cheltuielilor. În practică, controlul acestor cheltuielilor publice pare să fie chiar dificil. Eforturile se concentrează tot timpul nu atât pe cheltuieli ineficiente, cât și pe cele mai ușor de redus sau de realizat, fiind vorba în principiu de investiții publice, asistență pentru dezvoltare și cheltuieli militare.
1.2. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structura cheltuielilor publice
Rolul fiecărui stat, indiferent de regiunea geografică în care se încadrează, este să satisfacă absolut orice necesite publică, să îndeplinească funcțiile și sarcinile care-i revin. În consecință, trebuie să dispună de diferite resurse financiare, pe care le va utiliza în direcțiile cerute spre îndeplinirea lor, cu ajutorul acelor cheltuieli publice.
Indicatorii care vizează nivelul cheltuielilor publice asigură analiza statistică, cât și în timp categoriilor de cheltuieli publice, plus cheltuielile publice totale, având la bază mai mulți indicatori.
Volumul CP
CPT=ΣCPTi
Semnificație: totalitatea CP ce revin în sistemul bugetar
Volumul CP calculate în expesie nominală
CPTn=ΣCPTni
Semnificație: totalitatea CP calculate în prețurile anului de calcul
Volumul CP în expresie reală
〖CPT〗_r=〖CPT〗_n/IP
Semnificație: totalitatea CP calculate în prețurile constante ale acelei perioade de bază
Ponderea CP în deflatorul PIB
〖%CPT〗_PIB=CPT/PIB×1OO
Semnificație: se referă la partea din PIB realizat în cadrul unui an, care se alocă în acoperirea diverselor nevoi colective ale unei societăți
CP medii pe locuitor
〖CP〗_loc=CPT/populație
Semnificație: se referă la suma alocată fiecărui locuitor după redistribuirea fondurilor comune pe destinații
Indicatorii care vizează dinamica CP sunt următorii:
Modificarea absolută a CP
Modificarea aboslută a CP calculată în expresie nominală
Modificarea aboslută a CP calculată în expresie reală
Modificarea relativă a CP
Modificarea relativă a CP calculată în expresie nominală
Modificarea relativă a CP calculată în expresie reală
Modificarea ponderii CP în deflator PIB
Modificarea CP medii pe locuitor
Indicatorul privind corespondența dintre modificarea CP și modificarea deflatorului PIB
Elasticitatea CP în raport cu deflatorul PIB
Bibliografie
1. Suport de curs “Finanțe publice I”, editura Universitatea “Al. I. Cuza.” Iași
2. Eurostat- https://ec.europa.eu/eurostat
3. Ministerul Finanțelor Publice- http://www.mfinante.gov.ro
4. “Finanțe publice”, editura Didactică și Pedagogică, autor: Iulian Văcărel
5. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/
6. https://andreivocila.wordpress.com
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice(bugetare) in Romania si Grecia.docx