Valoarea contabilă a capitalului

EVALUAREA CAPITALULUI SI CÂSTIGURILE NEGATIVE

ABSTRACT: Acest studiu ofera o explicatie pentru relatia anormala si semnificativ negativa dintre preturi si cistiguri, folosind modelul capitalizarii cistigurilor simple pentru firme care raporteaza pierderi. Incercam ipoteza includerii valorii contabile a capitalului in specificatia de evaluare si descoperim ca elimina relatia negativa. Aceasta sugereaza faptul ca modelul capitalizarii câstigurilor simple nu este bine specificat si coeficientul negativ al câstigurilor pentru firmele cu pierdere este o manifestare a acelei specificari eronate. Mai mult, avem dovada a trei explicatii foarte bune a rolului pe care valoarea contabila a capitalului o are in evaluarea firmelor cu pierdere. In mod specific, investigam daca importanta valorii in modelele de evaluare trans-sectionala decurge din rolul sau de (1) control pentru diferentele de balanta (Barth Si Kallapur 1996), (2) un reprezentant pentru câstigurile viitoare normale si asteptate (Ohlson 1995; Penman 1992), sau (3) un reprezentant pentru optiunea de abandonare a firmelor cu pierderi (Berger et al. 1996; Barth et al. 1996; Burgstahler si Dichev 1997).

Rezultatele noastre nu sustin conjunctura ca daca importanta valorii in modelele de evaluare trans-sectionala decurge din rolul sau ca un control pentru diferentele de balanta. Mai degraba, rezultatele noastre au de-a face cu valoarea contabila care are rolul de reprezentant de valoare relevanta pentru câstigurile viitoare normale si asteptate pentru firmele care inregistreaza pierderi, in general, si ca un reprezentant pentru optiunea de abandonare a firmelor cu pierderi care au sanse mari de oprire a activitatii si de lichidare.

I. INTRODUCERE

Modelele de evaluare a capitalului au fost utilizate extensiv in cercetarea contabila pentru a examina relevanta valorii datelor contabile. Un astfel de model de evaluare este modelul de capitalizare a câstigurilor simple. In acest model, pretul actiunilor este exprimat ca o functie a câstigurilor sau componentelor câstigurilor, cu presupunerea ca câstigurile reflecta informatii asupra lichiditatilor viitoare prevazute.

In mod tipic, cercetatorii folosesc observatiile asupra câstigurilor pentru a estima modelul de capitalizare a câstigurilor. Facând aceasta, ei presupun (implicit sau explicit) ca relatia de siguranta pret-câstig este atât pozitiva cât si omogena pe tot parcursul realizarii câstigului.

Dovezile din studiile recente ridica intrebari despre posibilitatea unei relatii pozitive si omogene intre pret si câstiguri prin profit si pierdere, si daca coeficientul pe câstig nu este influentat folosind modelul capitalizarii câstigurilor simple. Hayn (1995) separa firmele in cele care raporteaza pierderi (adica firme cu pierderi) si cele care raporteaza profit (adica firme cu profit). Ea spune ca relatia sectionala a câstigurilor returnate pentru firmele cu pierdere este mult mai slaba decât pentru firmele cu profit, si atribuie relatia mai slaba perceptiei pietei cum ca pierderea este tranzitorie. Rezultatele ei sugereaza ca relatia pret-câstig s-ar putea sa nu fie omogena in firmele cu profit sau pierderi. Jan si Ou (1995) au documentat o relatie pret-câstig neomogena in firmele cu profit si pierderi. Mai mult, ei au descoperit ca relatia este clar negativa pentru firmele cu pierdere. Adica, cu cât mai negativ este câstigul unei firme per actiune, cu atât mai mare e pretul actiunilor. Acest rezultat anormal poate fi dedus si din lucrarea recenta a lui Burgstahler si Dichev (1997, tabel 3) si Kothari si Zimmerman (1995, tabel 5).

Scopul primar al lucrarii de fata este sa investigam si sa oferim o explicatie pentru coeficientul anormal negativ al câstigurilor in modelul capitalizarii câstigurilor simple pentru firmele cu pierderi. Noi credem ca relatia negativa anormala dintre pret si câstig, pentru firmele cu pierderi, este cauzata de o problema variabila corelata si omisa. Mai specific, luam ipoteza ca modelul capitalizarii câstigurilor simple este gresit specificat datorita omiterii valorii contabile a capitalului.

Aceasta ipoteza este bazata pe câteva argumente din literatura referitoare la rolul pe care il joaca valoarea contabila a capitalului in specificatia pret-câstig. Un rol posibil este cel pur econometric. Barth si Kallapur (1996) au demonstrat nevoia de a controla diferentele de balanta intr-o specificatie pret-câstig sectionala, iar valoarea contabila a capitalului este o variabila pe care o folosesc in acest scop.