Cuprins
- INTRODUCERE 7
- CAPITOLUL 1
- ELEMENTE INTRODUCTIVE 8
- 1.1. Despre filiatie în general 8
- 1.2. Maternitatea. Reglementare si identitatea de regim juridic
- dintre maternitatea copilului din casatorie si a celui din afara
- casatoriei 9
- 1.3. Elemente de stabilire a maternitatii 9
- 1.4. Regula si exceptiile în posibilitatile de stabilire a
- maternitatii 10
- Sectiunea
- 1.5.MODURILE DE STABILIRE A FILIATIEI
- FATA DE MAMA 10
- 1.5.1.Certificatul de nastere - mijloc utilizat în stabilirea si
- dovedirea maternitatii 10
- 1.5.2. Puterea doveditoare a certificatului de nastere 11
- Sectiunea
- 1.6.Recunoasterea filiatiei fata de mama 15
- 1.6.1. Notiunea si natura juridica 15
- 1.6.2. Caractere juridice 15
- 1.6.3. Capacitatea ceruta pentru recunoastere 16
- 1.6.4. Cazurile în care recunoasterea poate interveni 17
- 1.6.5. Formele recunoasterii 20
- 1.6.5.1. Recunoasterea prin declaratie la serviciul de stare
- civila 20
- 1.6.5.2. Recunoasterea prin înscris autentic 21
- 1.6.5.3. Recunoasterea prin testament 21
- 1.6.6. Nulitatea recunoasterii 22
- Sectiunea
- 1.7. Hotarârea judecatoreasca de stabilire a maternitatii 25
- 1.7.1. Notiune si natura juridica 25
- 1.7.2. Cazurile si conditiile în care se exercita actiunea în stabilirea filiatiei
- fata de mama 25
- 1.7.3. Situatii speciale de introducere a actiunii în stabilirea maternitatii 27
- 1.8. Partile în actiunea pentru stabilirea maternitatii 30
- 1.8.1. Titularul dreptului de actiune 30
- 1.8.2. Împotriva cui se exercita actiune 31
- 1.8.3. Efectele hotarârii judecatoresti de stabilire a filiatiei fata de mama 31
- 1.8.4.Contestarea în justitie a maternitatii 32
- 1.8.4.1.Contestasia îndreptata împotriva certificatului de nastere 34
- Sectiunea
- 1.8.4.2.Contestatia îndreptata împotriva recunoasterii filiatiei fata de mama 34
- CAPITOLUL 2:
- Sectiunea 2.1
- GENERALITATI 36
- 2.1.1. Notiunea de filiatie. Clasificare 36
- 2.1.2. Copilul din casatorie 38
- 2.1.3. Copilul din afara casatoriei 38
- Sectiunea
- 2.2.STABILIREA FILIATIEI FATA DE
- TATAL DIN CASATORIE 38
- 2.2.1. Prezumtia legala de paternitate 38
- 2.2.2. Timpul legal al conceptiei 39
- 2.2.3. Puterea doveditoare a actului de nastere 44
- 2.2.4. Tagaduirea paternitatii 44
- 2.2.4.1. Posibilitatea rasturnarii prezumtiilor legale de
- paternitate prin tagaduirea paternitatii în justitie 44
- 2.2.4.2.Admisibilitatea tagaduirii patenritatii, “daca este cu
- neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului” (art.
- 51. alin.1, Cod.fam.) 45
- 2.2.4.3. Sotul, unicul titular al dreptului la actiunea
- în tagaduirea paternitatii 48
- 2.2.4.4. Recunoasterii dreptului la actiune mamei si
- copilului 48
- 2.2.4.5. Introducerea actiunii în tagaduirea paternitatii
- împotriva copilului a carui paternitate se
- tagaduieste. Citarea obligatorie a mamei si pozitia
- acesteia în proces 49
- 2.2.4.6. Termenul prevazut de lege pentru introducerea
- actiunii în tagaduirea paternitatii 50
- 2.2.5. Contestarea paternitatii copilului înregistrat gresit ca fiind
- din casatorie 52
- 2.2.5.1. Notiunea de contestare a paternitatii copilului
- înregistrat gresit ca fiind din casatorie 52
- 2.2.5.2. Actiunea în contestarea paternitatii copilului
- înregistrat gresit ca fiind din casatorie 52
- Sectiunea
Extras din proiect
INTRODUCERE
Dintr-un anumit moment al contemporaneitatii, exista o linie ascendenta a preocuparilor în domeniul filiatiei fata de mama, paralela cu cresterea rolului si importantei femeii în societate, în mod evident strâns legata si motivata de aceasta din urma.
Stabilirea filiatiei fata de mama a devenit realmente o problema doar în zilele noastre; spunem aceasta deoarece, din antichitate si pâna nu demult, legatura de filiatie trebuia stabilita mereu în privinta tatalui copilului si nicidecum a mamei; nimeni nu punea întrebari în legatura cu ea, caci era cu siguranta mama copilului. Legatura dintre mama si copil putea fi usor demonstrata cu ajutorul martorilor, a persoanelor care asistasera la nasterea copilului.
Din contra, în ceea ce priveste legatura de filiatie tata-fiu, era suficient ca mama sa nege paternitatea tatalui si acesta sa se afle în fata unei cauze pierdute; simpla declaratie a mamei îl punea în imposibilitatea de a demonstra ca el este tatal copilului.
Datorita usurintei cu care putea fi dovedita (proba cu martori) rare au fost în trecut cazurile când existau nelamuriri cu privire la identitatea mamei. Nu acelasi lucru se poate spune despre situatiile actuale. În lumea moderna, casatoria a pierdut mult din stabilitate dupa liberalizarea divortului, iar descoperirile extraordinare ale medicinei au facut posibila fecundarea "in vitro" si însamântarea artificiala; ca urmare, o femeie poate deveni mama chiar nefertila fiind si chiar fara sa-l fi cunoscut vreodata pe tatal copilului. Cel mai probabil e ca acesta sa ramâna toata viata fata de mama si fata de copil doar un donator de sperma si, în aceasta calitate, de simplu tata biologic, sa nu aiba nicicând vreun drept asupra propriului copil.
Faptul maternitatii, legatura de filiatie dintre mama si copil nu mai e atât de evidenta ca în secolele trecute, dovada acesteia putând fi oricînd rasturnata prin proba contrarie corespunzatoare, oferita de posibilitatile de verificare biologica din stiinta actuala.
În mod corespunzator cu emanciparea fara precedent a femeii, chestiunea filiatiei fata de mama a devenit o problema juridica foarte bine conturata si adesea abordata în dreptul familiei.
În lucrarea de fata, voi prezenta din punct de vedere juridic filiatia fata de mama, urmarind criteriile dupa care este analizata în sistemul legislativ romanesc si ghidându-ma dupa punctele de reper evidentiate de literatura de specialitate si practica judiciara.
FILIATIA FATA DE MAMA SI DE TATA
Capitolul I
ELEMENTE INTRODUCTIVE
1.1. DESPRE FILIATIE ÎN GENERAL
Filiatia poate fi privita în ansamblu, ca o legatura de sânge care uneste o multitudine de nasteri, sau fragmentat, cu referire la fiecare nastere, ca element separat ce intra în compunerea acestei legaturi.
Prin urmare din punct de vedere juridic, nosiunea de filiatie poate fi definita atât “lato sensu”, cât si “stricto sensu”.
Notiunea de filiatie desemneaza, “lato sensu”, un sir neîntrerupt de persoane între care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil ; sau din aceeasi perspectiva de ansamblu, aceasta notiune reprezinta un sir neîntrerupt de nasteri care leaga o persoana de un înaintas al ei
În cealalta acceptiune, stricto sensu, filiatia reprezinta raportul de descendenta dintre un copil si fiecare dintre parintii sai.
Trebuie consemnat ca filiatia poate fi privita si dintr-un alt punct de vedere si anume din partea copilului: astfel, filiatia exprima calitatea de copil al unor anumiti parinti; parintii însa pot fi casatoriti între ei sau necasatoriti, de unde rezulta ca si filiatia poate fi din casatorie si din afara casatoriei.
Filiatia are doua izvoare diferite, dupa cum este vorba de filiatie fata de mama – legatura de sânge care rezulta din nastere -sau pentru filiatia fata de tata – izvorul consta în faptul conceptiei.
Cum maternitatea rezulta din faptul material al nasterii, cert si destul de simplu de dovedit, iar pentru paternitate legea instituie prezumtia legalt de paternitate – "Copilul nascut în timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei” art.53 alin.1, Codul familiei – se poate spune ca filia]ia din casatorie este, în mod evident, mai usor de stabilit fata de cea din afara casatoriei.
Mai mult, fata de filiatia din afara casatoriei, cea izvorâtaa din casatorie este indivizibila între tata si mama. Filiatia din casatorie se stabileste împreuna fata de mama si fata de tata. Dar daca exista acea legatura juridica între parintii unui copil, filiatia urmeaza a se stabili separat fata de mama si fata de tata.
Dreptul comparat consacra doua conceptii opuse cu privire la filiatia din afara casatoriei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Filiatia Fata de Mama si Tata.doc