Analiza Comunei Vorona și eficiența economică a societății SC Prodalcom SA

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICA

A COMUNEI

1.1 Asezare geografica

Situată pe plaiuri binecuvântate dintre Valea Siretului şi colinele domoale din apropierea Dealului Mare, cu aşezări pitoreşti risipite sub poale de codri multiseculari, în care dăinuie de veacuri o străveche mănăstire, VORONA este una dintre cele mai frumoase localităţi din judeţul Botoşani din zona de interferenţă cu Bucovina istorică.

Comuna Vorona este situată în partea de sud-vest a judeţului, în apropierea confluenţei râului Siret cu râul Suceava si ocupa o suprafata de 77,53 km². Situată în zonă de deal, această comună se află localizată la o distanţă de aproximativ 22 km faţă de capitala de judeţ, oraşul Botoşani.

Comunitatea rurală are o bună accesibilitate, atat rutieră cât şi feroviară prin gara situată la 14 km distanţă în Liteni (judeţul Suceava).Coordonatele geografice ale comunei sunt: paralela 47° 35’ latitudine nordică şi meridianul 26°35’ longitudine estică.

Teritoriul administrartiv al comunei Vorona se află situat, din punct de vedere fizico-geografic, în partea de est a Podişului Sucevei, nu departe de confluenţa râului Siret cu râul Suceava, la vest de râul Siret, la nord-vest de Dealul Mare-Hârlău.

Sistemul de localităţi cuprinde satele Vorona (reşedinţa de comună), Vorona Teodoru, Vorona Mare, Joldeşti, Icuşeni şi Poiana.Vetrele de sat sunt dezvoltate de-a lungul principalelor căi de comunicaţie rutieră.

Localităţile s-au format la intersecţia drumului DJ 208C care face legătura cu drumul naţional DN 28B, cu DJ 208H. Zona de nord a comunei face parte din Platoul Mîndreşti, centrul comunei este situat într-o microdepresiune dezvoltată la confluenţa pâraielor Poiana, Vorona şi Paraul Rosu.

1.2 Limite

Limita nordică este dată de linia aproximativă cuprinsă între albia minoră a râului Siret şi versantul vestic al dealului Gordaloaia, ce desparte comuna Vorona de comuna Corni.

Limita de vest este dată de râul Siret care desparte comuna Vorona de comuna Fântânele, din judeţul Suceava.Limita de sud cuprinsă între albia minoră a Siretului - la vest şi până în apropiere de

Dealul Mare, la est, desparte această zonă de comuna Tudora.

Limita de est se află în apropierea liniei de contact dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Colinară a Jijiei, paralelă cu şoseaua asfaltată Botoşani-Vorona-Fălticeni, apoi prin plină zonă forestieră (dealurile Gordaloaia, Sihastria) desprind comuna Vorona de teritoriul comunei Cristeşti.

1.3 Structura geologica

Substratul geologic de vârstă sarmațiană al sitului este reprezentat prin roci alcătuite din conglomerate, alternând cu gresii, nisipuri și argile vinete. Solul predominant este cel brun de pădure, iar pe alocuri apare podzolul. Flora rezervației Vorona prezintă un remarcabil interes sub aspect fitogeografic. Elementele floristice predominante sunt cele eurasiatice, europene și circumpolare. Se întâlnesc însă și elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice precum și o serie de specii dacice și balcanice. Importanță deosebită au și speciile de origine continentală și sudică.Solurile cenusii de padure si solurile brun cenusii (cu cea mai larga raspandire),sunt favorabile culturii plantelor,caracteristica a comunei vorona fiind vegetatia si fauna de silvostepa.

1.4 Relief

Activitatea economica din comuna Vorona a fost si este influentata de particularitatile formelor de relief, prin presenta unor zone microdepresionare, a unor culmi deluroase uneori prelungi, in partea de E, S-E si S cu orientare generala nord-sud.

Microdepresiunea in care este asezat centru comunei Vorona se afla situata la confluenta paraielor Poiana cu Vorona si Paraul Rosu, fiind o zona cu depozite de granulatie fina, existand pericolul tasarii terenului.

Alaturi de relieful structural, se intalnesc si forme de relief acumulativ, reprezentat prin sesuri, terase, etc. Relieful acumulativ prezinta importanta deosebita intrucat detine ponderea cea mai mare in circuitul agricol.

Sectorului S, S-E, ii corespund forme de relief (dealurile Chiscovata, Cernisa, Plesu, La Bolohani, Ticlau, Zarna) care, luate in ansamblu ,au energie destul de mare, cu versantii pe unele portini afectati de procesul degradarii. Orientarea generala a versantilor E, S-E (Chiscovata, Ciresului, Bulhac), ca si pantele putin inclinate, au permis dezvoltarea sectorului pomicol.

Alternanta de argile si nisipuri pe fruntea crestelor(Bursuc, Humarie, Gulceni, Cernisa, Bulhac), determina aparitia alunecarilor de teren, care afecteaza suprafete importante din zona.

1.5 Clima

Comuna Vorona are in ansamblu o clima temperat-continentala moderata, cu influente ale maselor de aer subatlantice, ce prelungesc anotimpul rece.Valea Siretului permite patrunderea si canalizarea maselor de aer pe directia N-S.

Durata de stralucire a Soarelui este de aproximativ 1.800 ore annual(minima in 24 ore a fost inregistrata la 11 ianuarie 1952).

Factorii genetici ai climei sunt: asezarea geografica,suprafata subiacenta,masele de aer ce se deplaseaza pe deasupra zonei si radiatia solara.

a) Asezarea in partea Nordica a tarii,face sa primeasca o cantitate mai

mica de caldura,comparative cu asezarile din sudul tarii,iar asezarea pe longitudine spre estul tarii,face sa fie resimtita din plin influenta climatului continental excesiv.

b) Suprafata adiacenta.Daca in Sesul Siretului altitudinea este de

244,in Depresiunea Vorona,aceasta se ridica abia la 246 m,in timp ce in Dealul Protopopeni se inalta la 308 m,iar in Dealu Mare – Harlau apar varfuri de 500 m spre a culmina cu 593 m care este si cea mai mare inaltime din intreg Podisul Moldovei.Aceasta configuratie a reliefului ofera cadrul microclimatului zonei pe care o prezentam.

c) Radiatia solara este,ca si dupata posibila de stralucire a soarelui,deosebita in aceasta parte a tarii,fata de zona sudica.Asezarea Voronei in nordul tarii face ca unghiul sub care cad razele soarelui pe suprafata orizontala a locului sa fie mai mic decat cel al asezarilor din sudul tarii (65 la solstitiul de vara, 98 la solstitiul de iarna si 41 la echinoctii). Deci comuna Vorona primeste o cantitate de radiatie solara mai mica cu aproximativ 18000 calorii / cm² suprafata orizontala,fata de asezarile din sudul tarii fiind de 125830 calorii / cm² supratafa orizontala.

Durata posibila de stralucire a soarelui este in medie de 4466 ore annual,variind intre 276 ore in ianuarie si 481 in august.