Impactul Investițiilor Străine Directe asupra Pregătirii Forței de Muncă

Introducere

Corporaţiile multinaţionale, făcând parte din peisajul lumii contemporane, constituie o realitate obiectivă a pieţei mondiale, de care cu greu ar mai putea face cineva abstracţie. Oriunde în lume, contactul cu aceste firme este astăzi inevitabil şi necesar. Ele reprezintă o importantă sursă de locuri de muncă pentru ţările gazdă. În ultimul timp, cele mai multe cercetări se concentrează asupra efectelor fenomenului de realocare a forţei de muncă ca urmare a mutării firmelor dinspre ţările dezvoltate înspre ţările în curs de dezvoltare, unde costurile asociate cu forţa de muncă sunt mai scăzute. Aproximativ 12 milioane de locuri de muncă se găsesc în ţările în curs de dezvoltare. Datorită importanţei pe care o au firmele multinaţionale în acest domeniu, literatura de specialitate pune tot mai mult accentul pe rolul lor în crearea sau realocarea locurilor de muncă, concentrându-şi atenţia, în mod special, asupra implicaţiilor pe care le are extinderea integrării activităţilor de producţie la nivel internaţional şi consecinţelor acesteia atât asupra ţărilor dezvoltate, cât şi a celor aflate în curs de dezvoltare.

1.Impactul ISD asupra forţei de muncă

Efectele investiţiilor străine directe asupra forţei de muncă locale depind substanţial de următorii factori: mărimea şi tipul investiţiilor; modalitatea de intrare a investitorului străin; domeniul vizat; strategia firmelor investitoare; condiţiile specifice din ţara gazdă. Mărimea investiţiei (firmei) afectează forţa de muncă locală atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Sub aspect cantitativ, societăţile transnaţionale, deşi reduse ca număr (aproximativ 2% din numărul de societăţi cu capital străin) atrag cea mai mare parte a forţei de muncă (peste 60% din angajaţii firmelor cu capital străin), comparativ cu investitorii mici şi mijlocii care predomină ca număr, dar atrag numai o mică parte a angajaţilor locali (circa 35%). Din punct de vedere calitativ, mărimea şi forţa financiară a firmei determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire şi formare profesională a angajaţilor săi. Acesta este principalul motiv pentru care activităţile de„training” sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăţi transnaţionale (ca de exemplu cele de telefonie mobilă, societăţile financiare etc.) comparativ cu firmele mici şi mijlocii. În acelaşi timp, companiile transnaţionale, datorită comportamentului competitiv şi tehnologiilor deţinute generează, de cele mai multe ori, mai puţine locuri de muncă decât firmele locale de aceeaşi mărime.