Implicații ale crizei financiare din Grecia

1. Trasaturi generale si definitorii

Notiunea de criza : Prin criza se intelege starea de disfunctionalitate si de declin, de paralizie, de blocaj, de recesiune, ori de regres in care ajunge o anumita institutie, structura, grupare umana ori activitate din cuprinsul unei societati.

Pentru economisti, examinarea crizei se poate face pe baza unor indicatori sintetici, cum ar fi, la nivel national, PIB si indicele productiei industriale. Dinamica venitului mediu, rata somajului, cursul bursier si cel al monedei nationale, evolutia numarului de unitati economice aflate in faliment, indicele preturilor, sunt repere semnificative pentru a judeca profunzimea unei crize economice.

Criza bancara, criza financiara, criza economica genereaza in mod direct, in raport cu populatia, o serie de consecinte : pierderea in masa a locurilor de munca, diminuarea salariilor, nesiguranta zilei de maine, reducerea nivelului de trai, scaderea increderii in fortele proprii si a sperantei in mai bine, proteste sociale, etc.

2. Dezechilibru si declin pe piata muncii

Un indicator semnificativ pentru intelegerea si evaluarea crizei economice, sub aspect social, este dinamica ratei somajului. Astfel, in a doua jumatate a anului 2008, pietele de munca din UE au inceput sa inregistreze treptate dezechilibre, care s-au mentinut si in cursul anului 2009. Pana la declansarea crizei financiare, piata europeana a fortei de munca cunoscuse o imbunatatire, daca tinem cont de faptul ca in 2007, rata europeana de ocupare a fortei de munca era de 68%, iar rata somajului scazuse pana aproape de 7%.

In al doilea trimestru al anului 2009, efectele crizei asupra pietei muncii s-au resimtit puternic : rata somajului a crescut cu 2,2 procente, rata ocuparii a scazut cu 2,5 % in UE.

3. Prabusirea PIB in Europa

Un alt indicator relievant pentru intelegerea dimensiunilor crizei economice este evolutia PIB. Acesta reprezinta expresia valorica a ceea ce creeaza intr-o tara, in decurs de un an, pe linia productiei industriale, agricole, a serviciilor, etc.

Datele statistice ne arata ca in trimestrul al treilea din 2009, PIB a scazut fata de septembrie 2008 cu 4,1% in medie, pentru tarile din Zona euro si cu 4,3% in medie pentru UE.

Un top al primelor 5 state europene ( din totalul de 27, care in anul 2009 s-au adancit in recesiune economica )

Tara Variatii PIB in trimestrul III 2009 fata de trimestrul III 2008 (%)

Estonia -15,3

Lituania -14,2

Slovenia -8,5

Ungaria -8,0

Romania -7,1

4. Cauzele crizei. Implicarea unor organisme internationale.

Mulţi apreciază că actuala criză financiară îşi are rădăcinile în scăderea dramatică a preţului locuinţelor în SUA sau în căderea pieţei creditului pentru locuinţe. Această viziune este cel puţin incompletă. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adânci, atât de natură macroeconomică, cât şi de natură microeconomică, lucru menţionat recent de mai mulţi analişti: Altman (2009), Buiter (2008), Blanchard (2009). Cele două tipuri de cauze s-au intercondiţionat în producerea crizei. Mă voi referi pe rând la ambele tipuri de cauze.

Cauza profundă a crizei financiare a fost lichiditatea abundentă creată de principalele bănci centrale ale lumii (FED, BOJ) şi de dorinţa ţărilor exportatoare de petrol şi gaze de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu economisiri, generată de integrarea crescândă în economia globală a unor ţări (China, Asia de Sud- Est în general), cu rate mari de acumulare, dar şi de redistribuirea globală a avuţiei şi a veniturilor către exportatorii de bunuri tari (ţiţei, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundentă şi suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investiţii, inclusiv în instrumente financiare sofisticate, nu uşor de înţeles de către unii investitori.

Consecinţele existenţei lichidităţii abundente au fost ratele foarte scăzute ale dobânzii şi volatilitatea redusă a acestora. Împreună, aceste consecinţe au condus la creşterea apetitului pentru active cu câştiguri mari. În plus, volatilitatea redusă de pe piaţă a creat tendinţa de subestimare a riscului şi o adevărată lipsă de vigilenţă a investitorilor. Marjele de risc au fost şi ele foarte scăzute şi nediscriminatorii. Împreună, ratele scăzute ale dobânzii, apetitul pentru active cu câştiguri mari, vigilenţa scăzută faţă de risc şi marjele mici au mascat semnalele preţurilor pe pieţele financiare şi au condus la insuficienta înţelegere a riscurilor implicate.

Fenomenul crizei economice aduce o multitudine de influente si determinari negative : reducerea numarului de locuri de munca si a posibilitatilor oamenilor de obtinere a unor venituri sigure, cresterea ponderii datorinicilor si a executarilor silite, deteriorarea vizibila a calitatii vietii si a sanselor de evolutie in viitor a numeroase colectivitati umane.

Prezentam astfel harta fericirii/nefericirii pe glob, zonele desemnate prin culoarea verde fiind cele in care locuitorii s-au descries fiind cei mai fericiti, culoarea rosie indica locuitorii nefericiti.