Macroeconomie - migrația externă

Migratie.definire

Consider ca pentru inceput este necesar a prezenta continutul a trei notiuni: migratie, a emigra si a imigra.

Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se stabili acolo. Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul de „strain” cu „imigrant” cum uneori o fac administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de permise de sedere ca emigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se va stabili imigrantul respectiv.

Pierre George distinge patru categorii de emigranti:

- emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in final, nationalitatea;

- muncitorul strain care este un emigrant temporar;

- persoanele deplasate (expulzate, repatriate, transferate) alungate din tara lor de origine;

- refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a crescut considerabil. Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o parte a, dinamicii populatiilor din zona lumii a treia, si, pe de alta parte, sub influenta imbatranirii progresive a populatiei din zonele cele mai bogate. Aceste state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de imigrari. Perioada aceasta se caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin complexitatea extrema a miscarilor populatiei mondiale.

Pentru a argumenta aceasta afirmatie vom analiza in continuare evolutia si tendintele fenomenului imigratiei contemporane. Cu referire la un teritoriu national, se face distinctia între migratia interna, atunci cand deplasarea se face în interiorul tarii respective, si migratia externa sau internationala.

Migratia internationala din zilele noastre se realizeaza sub câteva forme mai importante: migratia fortei de munca, migratia membrilor familiilor lucratorilor anterior emigranti, migratia fortata de calamitati naturale, de persecutii politice sau religioase, de razboaie etc. Daca, în ceea ce priveste migratia interna, nu intervin decât rareori oprelisti de ordin juridic, migratia internationala este, într-o masura importanta, determinata de politicile materializate în reglementari specifice în raport cu emigratia si, mai ales, cu imigratia.

Populaţia României- efectele emigraţiei în scop de muncă

Dimensiunea demografică a migraţiei externe

Declinul demografic determinat de migraţie imbracă două aspecte:

- pierderea directă

- efectele în timp ale deteriorării structurii pe vârste.

Ponderea populaţiei tinere cu vârste între 18-40 de ani este de 36% din populaţia întregii ţări, iar în populaţia care a emigrat legal după 1991 aceeaşi categorie de populaţie reprezintă aproape 55%. Odată cu populaţia tânară au plecat şi copiii pe care această populaţie i-ar fi avut. În întreaga migraţie netă dintre cele două recensăminte, ponderea celor având vârstele cele mai fertile, între 20 şi 40 de ani, a reprezentat 62%.

Ponderea migranţilor pentru muncă are o structură pe vârste tânără, însă date fiabile asupra acestei structuri nu sunt disponibile. Grupele de vârstă folosite în publicarea datelor asupra migraţiei externe nu permit determinarea structurii componentei cunoscute a migraţiei externe pe grupe de vârstă similare cu cele ale structurii migraţiei externe totale, comparabilitatea fiind parţial afectată.

Emigraţia legală din România şi-a epuizat caracterul său etnic încă de la mijlocul anilor 1990, iar din anul 1998 etnicii români reprezintă mai mult de 90% din emigranţi.(INS) Aceşti emigranţi sunt tineri, politicile de imigrare ale ţărilor dezvoltate devenind din ce în ce mai selective în raport cu vârsta si nivelul de instruire, aproape jumătate din migraţia netă înregistrată între cele două recensăminte este compusa din persoane în vârstă de 20-39 de ani. La migranţii pentru muncă, ponderea acestei gupe de vârstă este mai mare – 65%.

Marea necunoscută a oricărei abordări prospective: migraţia externă

Nu există suficiente date statistice fiabile asupra componentei migraţiei externe, însă o componentă bine cunoscută este cea a migraţiei definitive (emigranţi şi imigrnţi legali).

România a fost şi se aşteaptă a rămâne o ţară cu migraţie negativă. Predilecţia românilor spre emigrare este încă foarte mare in contextul unor posibile politici de imigrare mai permisive ale ţărilor occidentale dezvoltate din UE. O creştere economică la parametri mai ridicaţi decât cei actuali, îndeosebi în Germania şi Franţa, va impune şi un aflux mai important de forţă de muncă străină. Nu se consideră însă că această formă de migraţie este cea mai periculoasă pentru România. Se ajunge astfel la problema complexă a migraţiei temporare pentru muncă: euronavetiştii. Nu avem din pacate o statistică demnă de încredere asupra numarului de români aflaţi la muncă în străinătate. Se cunoaşte faptul că după anul 2001 odată cu desfiinţarea vizelor de intrare în aproape toate ţările europene, sute de mii de români au plecat în ţările din sudul şi vestul Europei pentru a scăpa de sărăcie si mizerie. Se vehiculează o cifră de apoximativ 2 milioane de persoane, provenite practic din toate regiunile ţării, ceea ce ne face să vorbim despre un fenomen naţional, prin dimensiune, implicaţii şi geografie a originii fluxurilor.

Avantajele economice ale migraţiei pentru muncă în anii tranziţiei

Dacă nu ar fi intervenit această mişcare de amploare incredibilă, România s-ar fi confruntat cu o criză economică şi socială de proporţii greu de imaginat, care s-ar fi răsfrânt asupra întregii stări a societăţii româneşti şi chiar asupra calendarului aderării României la UE. Euronavetiştii au eliberat locuri de muncă, au dus rata şomajului la un nivel foarte scăzut pentru starea economică şi socială din România. Cele 4-5 miliarde de euro intrate anual în ţară de la cei plecaţi au fost sursă de venit (în multe cazuri, unica sursă) pentru alte câteva milioane de români cărora le-au ameliorat standardul de viaţă, au dus la explozia construcţiei de locuinţe şi a vânzărilor de echipamente şi bunuri destinate dotării acestora, a numărului de autoturisme, au creat locuri de muncă, au stimulat consumul. Într-o altă măsură benefică a migraţiei se poate constata că românii migranţi, trăind în ţări cu grad ridicat de civilizaţie, văd şi învaţă spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea, curăţenia, atitudinea faţă de muncă, toate acestea reprezentând un mare câştig pentru România.

Implicaţiile sale demografice

Dacă perspectiva economică, socială şi culturală a migraţiei pentru muncă este predominant pozitivă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre perspectiva demografică a fenomenului. Perspectiva demografică îmbracă mai multe aspecte negative şi se constituie într-un preţ care trebuie plătit. Statistic vorbind, euronavetiştii, sunt persoane tinere: aproximativ 40% plecaţi în perioada 1996-2006 şi aproximativ 50% cei plecaţi în anii de exod masiv 2002-2006. Proporţia celor necăsătoriţi este de 82% în rândul celor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani şi de 23%, în rândul celor cu vârste cuprinse între 25-39 de ani. Plecând în străinătate, mulţi dintre ei işi amână căsătoria şi, implicit, aducerea pe lume a copiilor. Pericolul cel mai mare este acela că după ce ajung în străinătate, o parte dintre cei plecaţi nu vor să se mai întoarcă, aceştia făcând tot posibilul să-şi regularizeze şederea şi sa-şi obţină documente de şedere nelimitată (recurgând chiar la căsătorii mixte, de convenienţă).