Inflația

CAPITOLUL I

INFLATIA: definire, masurare, caracteristici fundamentale

Cuvantul inflatie provine din latinescul inflare care are semnificatia de a se umfla in mod exagerat. Inflatia isi are o istorie a sa. Inceputurile fenomenului tin de zorii capitalismului dupa cum constientizarea lui si incercarile de analiza si explicare fac debut prin lucrarile primilor interpreti ai economiei moderne- mercantilistii. Acestia si cei care i-au urmat, economistii clasici si neoclasici s-au aplecat asupra fenomenului produs in conditiile circulatiei banilor adevarati aur sau a banilor de hartie convertibili in aur .

Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale, si care poate fi sesizat prin doua tendinte majore, si anume:cresterea generalizata a preturilor si cresterea puterii de cumparare a banilor. Se considera ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permananta mai rapida a volumului puterii de cumparare fata de volumul bunurilor si serviciilor, astfel incat din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor in timp ce valoarea banilor scade.

Inflatia prezinta urmatoarele caracteristici:

o Nu e specifica numai tarilor cu economie de piata, ea s-a manifestat si se manifesta deopotriva ca un dezechilibru monetary material atat in economiile de piata cat si in cele centralizate.

o Inflatia este un insotitor al monedei. Fenomenul a aparut si s-a dezvoltat o data cu aparitia se cresterea volumului monedei in mersul economiei.

o Inflatia are atat valente positive cat si negative, in functie de starea de ansamblu a sistemului economic si intensitatea in care isi face simtita prezenta.

o Inflatia este un fenomen ce se manifesta prin moneda, dar isi are cauzele sale adanci in modul de actiune a unor comunitati economice date.

o Inflatia a fost si este un instrument prin care se distribuie si se redistribuie in societate patrimoniile si veniturile.

Masurarea inflatiei porneste, bineinteles, de la consensul theoretic cu privire la formele de manifestare ale fenomenului, dar realizarea in fapt a acestei intentii ramane o problema complexa. Instrumentul la care apeleaza cel mai des in acest scop este indicele generalal preturilor sau indicele sintetic al preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima in linii generale cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia. Nu orice crestere a indicelui general al preturilor este expresia directa a inflatiei. Deci poate atrage o concluzie corecta cu privire la natura inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor.

Cealalta tendinta majora ce caracterizeaza tendinta de inflatie, scaderea de cumparare a banilor, consta in rerelevarea faptului ca in decursul unei perioade relative lungi, volunul bunurilor si serviciilor ce se cumpara intr-o economie scade in comparative cu masa monetara si nivelul preturilor.

Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insufficient conturata. Procesul inflationist a aparut, este unanim acceptat acest punct de vedere cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte de toate un process monetary, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.

Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest process fiin cunoscut in present sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca. Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt: separarea continutului nominal al monedelor metalice(mai mare) de continutul lor real(mai mic); transformarea existentei-aur a menedei in aparente-aur; aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina; scaderea puterii de cumparare a monedelor falsificate.

Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de-a doua forma de inflatie. In perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerel state au fost preocupate de lichidarea haosului monetary specific epocii feudale tarzii, haos ce a atins cote inalte in secolul XVI. S-a actionat prin sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetary, miscarea semnelor valoriioglindea legile circulatiei banilor-aur cu valoare deplina.

Scaderea puterii de circulatie a banilor aflati in circulatie antrena cresterea preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflati in circulatie o depasea sensibil pe cea care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur.

Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie .

In secolul al XVI-lea, o data cu descoperirea si exploatarea resurselor americane de aur si argint, cantitati enorme de metal pretios su luat drumul Europei. Rezultatul acestei cresteri a cantitatii de bani a fost o tendinta de crestere a preturilor in Europa. In mod analog, astazi, cand vreun guvern sporeste cantitatea banilor de hartie, rezultatul este o tendinta de scadere a puterii de cumparare a unutatii monetare si preturile cresc. Numim aceasta inflatie.