Caracterizarea geografică a așezărilor umane din statul Slovacia

2.Raspandirea oraselor pe unitati naturale si forme administrative

Relief Peisajul slovac este foarte contrastant la nivelul reliefului. Carpaţii (la poalele cărora se află Bratislava) se întind pe cea mai mare parte a nordului ţării. Printre aceştia, se disting Munţii Tatra (Tatry), care sunt o destinaţie foarte populară pentru schi şi care de asemenea conţin numeroase lacuri şi văi, precum şi cele mai înalte puncte ale Slovaciei, Gerlachovsky (2.655 m) şi Krivan, simbol al ţării.

Cele mai inalte varfuri din partea nordica a Carpatilor se afla in Tatr; relieful carstic este prezent in pestera Krasnohorska, unde se afla cea mai mare stalagmita de pe Terra. 

Câmpiile se găsesc în sud-vest (de-a lungul Dunării) şi sud-est.

Cele mai mari râuri slovace, altele decât Dunărea (Dunaj) sunt afluenţii acestuia, Váh şi Hron, precum şi Morava care formează frontiera cu Austria.

Slovacia este împărțită în 8 regiuni (kraje, la singular kraj), denumite după capitala lor;

De asemenea există 79 de districte (okres), ce nu au rol administrativ, fiind utilizate doar pentru statistici.

Orase antice

Bratislava-a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară). 

Este un puternic centru cultural şi industrial cu numeroase obiective turistice: fortul-castel, cetatea medievală Devin, muzee, Teatrul Naţional Slovac, Vechiul Turn, Catedrala Sfântului Martin – unde a fost încoronată Împărăteasa Maria Tereza, Insula Zytny – închisă de cele două braţe ale Dunării.