Elemente de statistică a investițiilor internaționale

Urmărirea fluxurilor investiţiilor internaţionale, precum şi a performanţelor lor economice, se bazează, fireşte, pe o serie întreagă de parametri prezenţi, de altfel, în aproape toate statisticile instituţiilor specializate în acest domeniu.

Este necesară relevarea semnificaţiei câtorva noţiuni care se întâlnesc cu o frecvenţă foarte mare:

întreprinderea-„mamă” (parent enterprise) care este definită ca o firmă ce controlează activele altor unităţi productive sau de servicii situate în alte ţări decât cea în care îşi are sediul, având în proprietate în totalitate sau numai o parte din capitalul social al acestora;

filiala de producţie, desprinsă de sediul central al corporaţiei multinaţionale şi dispunând de un anumit grad de autonomie funcţională, fără a se debarasa, în totalitate, de legăturile de subordonare faţă de întreprinderea „mamă”.

Noţiunea de flux al investiţiilor străine exprimă formele concrete de manifestare a interdependenţelor dintre unităţile economice situate în diferite ţări, dintre state şi organisme internaţionale, în cadrul circuitului economic mondial.

Din punct de vedere statistic, fluxurile investiţiilor directe reflectă modificarea volumului investiţiilor străine într-un anumit interval de timp determinat. Avem de-a face aici cu o situaţie dinamică, aflată sub incidenţa diferiţilor factori favorabili sau mai puţin favorabili.

Indicatorii cei mai importanţi care pun în evidenţă nivelul şi dinamica investiţiilor străine directe şi a producţiei internaţionale amintim:

1) valoarea (în preţuri curente) a intrărilor, pe ani, a FDI (Foreign Direct Investment);

2) valoarea (în preţuri curente) a ieşirilor, pe ani, de FDI;

stocul total al intrărilor şi ieşirilor de FDI;

3) rata medie anuală de creştere (eventual de scădere) a acestora;

4) valoarea totală a achiziţiilor şi fuziunilor (M&A’s) efectuate în fiecare an pe plan mondial;

5) valoarea bunurilor şi serviciilor vândute de filialele amplasate în străinătate;

6) produsul intern brut (Gross National Product) creat de filialele cu sediul în alte ţări decât cel al întreprinderii „mamă”;

7) valoarea tuturor activelor deţinute de filiale în străinătate;

exportul efectuat de filiale;

8) numărul total al angajaţilor care lucrează în cadrul filialelor;

9) contribuţia investiţiilor străine directe la formarea brută a capitalului;

10) ponderea diferitelor regiuni ale lumii în totalul intrărilor şi ieşirilor de investiţii străine (distribuţia geografică a FDI);

11) valoarea investiţiilor străine ce revine pe locuitor.

Alături de aceşti indicatori, statisticile internaţionale pun în evidenţă şi unele corelaţii care reflectă impactul investiţiilor străine directe asupra unor parametri macroeconomici, cum sunt:

a) relaţia dintre fluxurile globale ale FDI şi creşterea produsului intern brut mondial;

b) relaţia dintre comerţul mondial (nivelul şi ritmurile acestuia) şi fluxurile investiţiilor internaţionale;

c) relaţia dintre mobilitatea capitalului şi mobilitatea forţei de muncă;

d) relaţia dintre fluxurile investiţionale şi creşterea competitivităţii la export.

Analizele economice care se fac în legătură cu investiţiile internaţionale folosesc, totodată, în calcule şi câţiva indici.

Doi dintre aceştia au o semnificaţie aparte, pentru că pun în lumină capacitatea unei ţări de a atrage investiţii străine. Este vorba de indicele de performanţă şi de indicele de potenţial.