Spania

Cadrul Natural

Meseta Spaniola

• podis rezultat in urma cutarilor varisce, a suferit ample miscari epirogenetice positive si negative.

• are spre suprafata un strat gros de depozite mezozoice.

• in cadrul podisului se intalnesc o serie de sierre, orientate pe directia NE-SV care pornesc din M-tii Iberici si se termina pe litoralul atlantic al Portugaliei. Acestea sunt rezultatul miscarilor de cutare ale Alpilor.

• definitivarea lor s-a realizat prin eroziune diferentiata, au altitudini cuprinse intre 1400-2500m.

• unele compartimente au suferit modelare glaciara rezultand circuri si creste glaciare la peste 2000m : Sierra Gredos.

• alcatuirea petrografica este destul te monotona, avand in vedere faptul ca sunt munti rezultti prin miscari izostatice : granitele si gnaisele predomina.

• aceste siruri de creste separa meseta in doua : Castilia Veche- alt. 500-800m, drenata de raul Douro, si Castilia Noua drenata de raurile Tajo si Guadiana.

• CASTILIILE au functionat in T-Q sub forma de lacuri.

• in prezent putem vb. de relieful de playa , cu lacuri temporare, izolate si drenate de canale artificiale.

• Castilia este cea mai secetoasa regiune-climat continental, (ian 5 ºC, iul 23 ºC)

• vegetatia este etajata altitudinal :

• etajul termomediteranean si mezomediteranean- Q. rotundifolia sau stejarul verde

• etajul supramediteranean in care domina Q. pyrenaica si Pinus silvestris.

• Etajul oromediteranean si Criomediteranean festuca.

• Asociatiile vegetale tipice pt. aceasta regiune sunt insa maquis-ul cu rozmarin si levantica, mattoral cu Erica s.a.

• in centrul mesetei intalnim vegetatie de stepa (Stipa tenacissima) si tufisuri de garriga.

Muntii Pirinei

• Lant muntos aflat la granita cu Franta, ce se intind de la G. Biscaia la Marea Mediterana. Prezinta un abrupt pronuntat spre C. Aqvitagnesi mai domol catre Ebro.

• Fac parte din cutarile alpine, din faza pireneana, putin mai veche decat cea alpina.

• Sunt putenic fragmentati, cu vai adanci si inseuari, care permit o buna comunicare intre Franta si Spania ( San Sebastian-Biaritz/ Barcelona-Perpignan)

• Numeroase circuri si creste glaciare in care cantoneaza ghetari de tip pirenean.

• Cel mai inalt vf. este Pico d’Aneto, aflat in Pirineii centrali, cristalin, 3404m

• Caracteristic este rel. glaciar si cel fluviatil.

• Actioneaza ca o adevarata bariera orografica.

• Diferente foarte mari intre vegetatia din V (paduri ) si cea din E unde versntii sunt golasi

• Casade, izvoare termale, leandrul, Parcul National ORDESA.

Muntii Iberici

• Situati in parte central N-E a Spaniei, mai precis intre orasul Burgos (fost bastion al luptei anti-maure) si raul Jucar din apropierea Valenciei.

• Fac parte din cutarile hercinice.

• Sunt formati din granite, cuartite, gresii si calcare.

• Subunitati : Sierrele Demanda, Moncayo, Cuenca, Pennaroya.

• Vegetatia este foarte distincta fata de restul pen. Iberice. Acesta este singurul loc din aceasta regiune unde se intalnesc specii de pe continent precum : Pinus nigra, Fagus silvatica.

Culmile Galiciei

• Galicia este o zona cu un relief puternic slefuit si unde altitudinile nu depasesc 1000m, puternic flexurata, relieful ei avand un trend general de coborare catre Oc. Atlantic.

• Tarmul galician este unul tipic, cu riass, caracterizat prin culmi separate de golfuri, aproximativ perpendiculare pe linia tarmului, formate din roci dure (granite, cuartite).