Laboratoare Electrotermie

Lucrarea nr.1

Norme de protecţia muncii specifice instalaţiilor electrotermice

- Legislaţia română în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a suferit multe modificări în sensul transpunerii legislaţiei europene în domeniu. Se poate afirma că în acest moment lucrătorul român este apărat de acelaşi prevederi legislative ca şi cei din Uniunea Europeană.

- Constituţia României 2003, art.34 şi 41;

- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr.464 din 26 iulie 2006;

- Normele generale de protecţie a muncii 2002;

- Reglementări şi bune practic în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, 2005;

- Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

- HG nr.971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;

- HG nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

- Procesele electrotermice sunt larg întâlnite în cele mai diverse domenii industriale: industria metalurgică, industria chimică, industria constructoare de maşini, industria extractivă, industria lemnului, industria celulozei şi a hârtiei, industria alimentară, industria electronică.

- Datorită exploatării instalaţiilor electrotermice sunt posibile accidentări datorate unor cauze multiple cum sunt:

- Electrocutările – pot să apară ca urmare a unor atingeri directe sau indirecte. În scopul evitării accidentelor prin electrocutare, se vor lua măsurile de protecţie prescrise în norme, menţionând legarea la pământ de protecţie şi izolarea suplimentară de protecţie.

- Arsurile – sunt posibile datorită temperaturilor înalte de lucru, pot fi provocate prin: atingerea pieselor cuptorului sau a părţilor exterioare ale carcasei cu temperaturi ridicate, stropirea metalului din baie la perturbarea procesului tehnologic, radiaţia prin uşile deschise ale cuptorului. Măsurile de protecţie recomandate sunt îmbrăcăminte specială, izolaţie termică sigură, controlul temperaturii şi izolaţiei termice, instalarea de ventilatoare puternice.

- Exploziile – pot să apară datorită substanţelor explozive rezultate în urma unor reacţii chimice la unele tipuri de cuptoare ce folosesc substanţe cu conţinut de hidrogen, care formează cu oxigenul din aer, în anumite condiţii, un amestec detonant în instalaţia de răcuri cu apă, la apariţia unor neetanşeităţi. Protecţia se asigură prin măsuri speciale de preîntâmpinare a efectelor negative: amplasarea instalaţiilor cu pericol de explozie în nişe de protecţie, automatizarea procesului tehnologic, folosirea unor ventile de protecţie.

- Incendiile – pot să apară la ridicare peste limitele admise a temperaturii suprafeţei exterioare a cuptorului ca urmare a deteriorării izolaţiei termice, explozii datorită arderii uleiurilor de călire, stropirea cu metal topit şi săruri topite, aprinderea gazelor din atmosfera de protecţie sau degajate în procesul tehnologic. Pentru preîntâmpinarea incendiilor, instalaţiile electrotermice se amplasează în clădiri ale căror detalii sunt executate din materiale neinflamabile şi se dotează cu dispozitive de stingere a focului.

- Intoxicările – pot să apară ca urmare a degajării de gaze sau vapori toxice, prezenţei atmosferelor controlate toxice, topirii şi prelucrării materialelor toxice. Sunt prevenite în general printr-o ventilaţie cu absorbţie locală şi în cazuri speciale, prin utilizarea măsurilor de protecţie individuală( mănuşi, costume).

- Efectele biologice – sunt observabile pentru frecvenţe ale curentului electric mai mari de 100kHz, intensificându-se cu creşterea frecvenţei. Preîntâmpinarea influenţelor periculoase ale câmpului electromagnetic se face prin menţinerea intensităţii câmpului în limitele admisibile, ecranarea instalaţiilor de înaltă frecvenţă, îndepărtarea surseai câmpului de locul de muncă.

Lucrarea 2

Transmiterea căldurii

Aplicaţia 1: Un element încălzitor de lungime L = 0.8 m, este amplasat orizontal în aer la temperatura de 20 ºC. Învelişul exterior este constituit dintr-un aliaj Ni – Cr, 80/20, având diametrul exterior de = 8 mm şi de grosime eg = 1 mm.