Activitatea de Planificare în Cadrul IM SCL-Orhei

INTRODUCERE

Planificarea efectuată la nivel ştiinţific corespunzător este considerată funcţia de bază a managementului. Pentru a desfăşura o activitate eficientă, unitatea economică trebuie să aplice un anumit sistem de planificare. Prin planificare la nivelul întreprinderii se înţelege programarea, organizarea, coordonarea şi conducerea pe bază de plan a activităţii economice.

Pînă la jumătatea celei de a doua jumatăţi a secolului trecut, majoritatea organizaţiilor dădeau puţină atenţie planificării resurselor umane, mult mai puţină decît cea acordată celorlalte laturi ale activităţii lor, ceea ce dădea naştere frecvent la necorelări între nevoia şi disponibilul de personal, dezechilibre în cadrul structurii pe profesii şi meserii sau pe vîrste a angajaţilor etc

Drept urmare, organizaţiile şi-au intensificat eforturile în acest deceniu şi au început să aplice sistemul de planificare a resurselor umane bazate pe metode de previziune din ce în ce mai riguroase şi mai fiabile.

Progresiv, s-a conturat şi scopul planificării resurselor umane ca fiind acela de a asigura organizaţia, la momentul oportun, cu personalul necesar în structura adecvată pe profesii, meserii, niveluri de pregătire, grupe de vîrstă etc.

În contextul acestor consideraţii, planificarea resurselor umane cuprinde analiza situaţiei prezente a resurselor existente în cadrul organizaţiei, interpretarea previziunilor de dezvoltare a acesteia în termeni de cerinţe viitoare de resurse de muncă, definirea politicilor de dezvoltare a resurselor existente şi la recrutarea de noi cadre.

Importanţa planificării resurselor umane este determinată de urmatoarele:

- permite asigurarea din timp a personalului necesar organizaţiei, previzionat în funcţie de dezvoltarea anticipată a evoluţiei acesteia;

- asigură înscrierea costurilor cu personalul în limite judicioase;

- preîntîmpină apariţia dezechilibrelor majore, a lipsei personalului necesar sau asupra efectivelor de personal în raport cu nevoile reale ale activităţii organizaţiei;

- oferă perspectivă clară a dezvoltării resurselor umane ale organizaţiei, a dezvoltării personalităţii profesionale a fiecărui angajat.

Ca parte componentă a managementului resurselor umane, planificarea resurselor umane are o importanţă deosebită în realizarea obiectivelor unei organizaţii. Pe baza obiectivelor şi a planurilor organizaţiei, planificarea personalului estimeaza cererea viitoare de angajaţi (sub aspect cantitativ şi calitativ), compară această cerere cu forţa de muncă disponibilă în organizaţie şi stabileşte planuri de eliminare a diferenţelor ce pot apărea între cerere şi ofertă.

Necesitatea planificării resurselor umane apare evident datorită duratei de timp care există de obicei între recunoaşterea nevoii de a ocupa un post şi găsirea persoanei calificate pentru acel post. Această dificultate a găsirii “peste noapte“ a angajaţilor de care este nevoie, pune în pericol realizarea planurilor de dezvoltare a organizaţiei. De aceea nevoile de resurse umane trebuie planificate şi asigurate din timp.

CAPITOLUL I: DESCRIEREA GENERALĂ ACTIVITĂŢII COMPANIEI Î.M “SCL-ORHEI”.

1.1. Domeniile de activitate a întreprinderii Î.M.”SCL-Orhei”

Întreprinderea a fost fondată în luna septembrie 1945 ca Serviciu Comunal de lichidare a ruinelor şi evacuarea gunoiului. Transportarea gunoiului se efectua cu cai şi căruţe.

La început numărul de angajaţi constituia 19 oameni. Treptat în anii 50 începînd cu construcţia caselor de locuit a fost fondat Serviciul Exploatării locative care efectuau controlul şi deservirea fondului locativ a oraşului. În anii 70 întreprinderea a fost reorganizată în Direcţia de producere a gospodăriei comunal locative (DPGCL) care efectua lucrări de reparaţie a fondului locativ şi a drumurilor. La rîndul ei această direcţie era formată din două secţii: