Cooperativă agricolă

1.SPANIA-SISTEMUL COOPERATIST SI GENERALITATI

Atât în țări dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, cooperativele contribuie la dezvoltarea socio-economică, sprijină creșterea ocupabilității și susțin o redistribuire mai echilibrată a bogăției. În plus, un set extins de activități inovative sunt bazate pe eforturi cooperatiste, în special în furnizarea de noi servicii, precum software-ul open-source și serviciile de interes general care îmbunătățesc calitatea vieții pentru întregi comunități.

În multe țări, cooperativele au răspuns mai eficace crizei decât firmele aflate în proprietatea unui investitor. Capacitatea de rezistență a cooperativelor este din ce în ce mai recunoscută, iar factorii de opinie și de decizie sunt dornici să înțeleagă în ce mod cooperativele pot juca un rol în combaterea consecințelor dramatice ale crizei globale și în reformarea sistemului care a contribuit la generarea sa.

Cooperativele există de aproximativ două sute de ani. Deși operează în toate sectoarele de activitate economică, cooperativele au o longevitate mai mare decât firmele pentru-profit. Modelul cooperatist s-a adaptat continuu la condițiile în schimbare și forme inovatoare de cooperare au apărut pentru a răspunde noilor nevoi economice și sociale.

Cooperativele s-au dezvoltat în țări caracterizate de condiții politice, grade de dezvoltare economică, caracteristici culturale si contexte istorice foarte diverse. Cooperativele de consum, cooperativele agricole, societățile de ajutor reciproc, cooperativele și uniunile de credit, precum și cooperativele de lucrători au fost înființate aproape peste tot.

Când au apărut pentru prima dată, cooperativele reprezentau de obicei o reacție spontană, defensivă, la condițiile dure generate de revoluția industrială sau de sărăcia rurală. De-a lungul anilor, cooperativele au oferit o cotă tot mai mare de venituri și locuri de muncă în multe țări și regiuni.

Principalul motiv pentru succesul și longevitatea cooperativelor este faptul că acestea nu sunt motivate să maximizeze rata de profit pentru investitori, ci mai degrabă să răspundă nevoilor comunităților.

Cooperativelor le trebuie recunoscută capacitatea de a rezolva probleme colective. Cooperativele au fost capabile să prospere deoarece prezintă avantaje specifice în comparație cu întreprinderile deținute de investitor în măsura în care ocupă roluri pe care cele din urmă nu doresc să le efectueze.

Cooperativele de consumatori și de utilizatori au fost create pentru a minimiza costurile de intermediere și prețurile cu amănuntul; cele de producători și în special cele agricole, pentru a crește puterea de piață slabă a producătorilor; cooperativele de lucrători pentru a oferi oportunități membrilor să auto-gestioneze propriile afaceri.

Din mărturiile disponibile, este evident că organizațiile cooperatiste joacă un rol economic semnificativ. Doar pentru a menționa câteva date, Organizația Națiunilor Unite estima în 1994 că mijloacele de trai ale aproximativ 3 miliarde de oameni - jumătate din populația lumii – au devenit mai sigure prin intermediul întreprinderilor cooperatiste (ICA, 2012).

În toată lumea, există de trei ori mai mulți membri proprietari de cooperative decât acționari individuali în firme aflate în proprietatea investitorilor, iar în țările BRIC aflate în rapidă dezvoltare sunt de patru ori mai mulți membri ai cooperativelor decat acționari direcți (Mayo, 2012). Asocierea combinată în cooperative reprezintă între 800 de milioane (ICA, 2012) și 1 miliard de oameni (Worldwatch Institute, 2012). Potrivit ICA, cooperativele sunt active în toate țările, iar importanța lor este deosebit de semnificativă în comunitățile sărace.