Creativitatea și Inovarea

1. Notiuni definitorii

In anul 1941, economistul englez Schumpeter propune prima definitie, in domeniul tehnico-economic, a inovarii, definitie cu caracter de mare generalitate. El afirma ca inovarea reprezinta actiunea al carui rezultat este de a produce altceva sau a produce altfel.

Conform definitiei lui Schumpeter, se admite ca, in cadrul inovarii intra urmatoarele tipuri de activitati:

- crearea unui nou produs;

- introducerea unei noi metode de fabricatie;

- intrarea pe o piata noua (sau crearea unei noi piete);

- apelarea la o noua materie prima;

- o noua organizare a firmei;

- crearea unei noi imagini a firmei.

Din cele sase tipuri de inovare, primele trei vizeaza inovarea tehnologica, iar celelalte trei au caracter strict economic.

Inovarea, incercand sa propuna elemente de noutate, necunoscute si neancercate pana in prezent, destabilizeaza pentru moment sistemul. Chiar daca obiectivul este acela al imbunatatirii sistemului, destabilizarea intra in contradictie cu dorinta de a avea totul pus la punct, astfel incat inovarea va fi adoptata cel mai adesea in urma unor presiuni interioare.

1.1 Caracterizarea generala a creativitatii

Cele mai multe dintre cercetarile actuale privind creativitatea sunt orientate spre domeniul stiintific si tehnic. Termenul de creativitate a fost introdus de G.W.Allport, in 1938, in urma intelegerii faptului ca substratul psihic al creatiei este ireductibil la aptitudini si presupune o dispozitie generala a personalitatii spre noi, o anumita organizare a proceselor psihice in sistemul de personalitate.

Trasaturile deinitorii pentru creativitate sunt noutatea si originalitatea raspunsurilor, ideilor, solutiilor, comportamentelor. Noutatea se refera la distanta in timp a unui produs fata de cele precedente, in timp ce originalitatea se apreciaza prin raritatea produsului. Rezulta ca un lucru poate sa fie foarte nou, recent, dar poate sa aiba un grad de originalitate redus, comportand doar mici modificari fata de produsele existente anterior.

O serie de alte trasaturi sunt implicate creativitatii, dar necesare pentru caracterizarea ei. Este vorba de eficienta, prodctivitatea, utilitatea produselor, ideilor sau solutiilor noi si originale. Rezulta ca nu orice produs al activitatii care este nou si/sau original este intotdeuna si creator. Multe raspunsuri “noi” si “originale” nu prezinta valoare si nu corespund cerintelor obiective sau nu sunt adecvate realitatii, fapt pentru care ele nu intrunesc calitatea de a fi creative.

Creativitatea reprezinta capacitatea de a identifica noi legaturi intre elemente (obiecte, evenimente, legi) apparent fara legatura intre ele.

La inceputul secolului al XIX-lea se cunosteau foarte bine 3 legi din stiintele naturii, si anume:

1. Un material incalzit puternic devine incandescent

2. Un material incandescent tinut in aer se oxideaza

3. Metalele si grafitul conduc curentul electric si, la trecerea curentului se degaja caldura, in timp ce oxizii nu au aceasta proprietate.

1

In anul 1882 un American de geniu, Edison, a facut legatura intre cele 3 elemente apparent fara legatura intre ele si a avut idea de a incinge puternic (1) prin trecerea unui curent electric (2) un fir de grafit plasat intr-un balon vidat pentru a nu se oxide (3) si a realizat astfel una din cele mai amri inventii ale epocii modern: becul electric.

Legaturile se stabilesc mai degraba intuitive decat logic si ele apar de regula, mai intai, sub forma de idei. Am putea spune ca procesul de creativitate se materializeaza in generarea de idei cu character original, idei creative.

O idee creative este caracterizata prin urmatoarele trasaturi:

- Diferita;

- Atipica;

- Facuta altfel decat de obicei;

- Foarte potrivita scopului;

- Geniala.

Creativitatea implica trei pasi:

- selectarea informatiei, cu alte cuvinte sa identifici elementele intre care se vor stabili noile conexiuni. Desigur ca nu toti oamenii invatati sunt si inventivi, dar inventivii se vor gasi intotdeauna intre acestia.

- realizarea de conexiuni noi (de exemplu, sa potrivesti piesele unui puzzle, sau, mai bine, sa obtii o noua imagine pornind de la puzzle – uri diferite). Aici este probabil ca trasaturile native ale oamenilor joaca un rol foarte important.

In ultimii 50 de ani s-au pus insa la punct asa numitele tehnici de creativitate care permit unor oameni obisnuiti (asa cum sunt marea majoritate) sa genereze idei creative.

- analiza (sa vezi daca ideea este sau eventual poate fi facuta a fi acceptabila de catre piata). Etapa de analiza este esentiala deoarece o idee, oricat de originala, nu poate fi niciodata valorificata imediat ca atare, ea trebuie analizata, dezvoltata, ceea ce presupune timp si efort. Este, de aceea, de vazut in ce masura timpul si efortul merita acordate.

Creativitatea ca sistem de producere a informatiilor noi se prezinta la mai multe nivele:

a) expresiv - comportamental – se refera la trasaturile psihice implicate in activitatea creatoare (spontaneitate, plasticitate, receptivitate, asociativitate), calitati care nu sunt inca bine structurate, relativ stabile.

b) procesual – calitatile creative ale diferitelor mecanisme si operatii psihice sunt deja cristalizate fiind structurate intr-un stil intelectual de abordare creativa a problemelor, stil care asigura elaborarea unor produse noi in plan subiectiv, dar nu si la nivel social;

c) productiv –aptitudinile creative se obiectivizeaza in obtinerea unor produse noi atat in plan subiectiv cat si in plan obiectiv, gradul de originalitate si valoare a produselor fiind relativ scazut;

d) inovativ – la acest nivel anumiti factori de creativitate, cum ar fi: ingeniozitatea, operativitatea, plasticitatea, abilitatea de a sesiza relatii neobisnuite sau insusiri mai putin cunoscute ale obiectelor, fenomenelor, capacitatea de interogare, faciliteaza elaborarea unor produse noi prin modificari, adaptari ale celor deja existente (rationalizari, inovatii);

e) inventiv – trasaturile psihice cele mai importante pentru acest nivel sunt capacitatea de abstractizare si generalizare, sintetizare, stabilirea de asociatii cat mai indepartate, elaborarea de analogii. Produsul obtinut prezinta un grad inalt de noutate si originalitate avand o valoare sociala