Diagnosticarea Strategică în Cadrul Societăților Comerciale

CAPITOLUL I

METODOLOGIA DE ANALIZĂ A DIAGNOSTICĂRII STRATEGICE

Diagnosticarea strategică este una dintre etapele de bază ale procesului de elaborare a strategiei economice.Concluziile desprinse în urma evaluării variabilelor mediului extern şi intern (potenţialul intern), reprezintă punctul de plecare pentru fundamentarea obiectivelor şi opţiunilor strategice, a modalităţilor de realizare a acestora şi de alocare a resurselor necesare.

Diagnosticarea strategică are ca obiect identificarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţii firmei pe baza perspectivelor de evoluţie în viitor a acesteia pornind de la analiza evoluţiilor diferiţilor factori ai mediului extern şi intern.

Diagnosticarea strategică vizează nu numai evaluarea potenţialului intern al firmei studiate, ci şi a mediului extern. În acest sens, ea are ca scop identificarea atât a punctelor forte cât şi slăbiciunilor care se manifestă în posibilităţile sale interne, privite din diferite puncte de vedere, cât şi a oportunităţilor şi ameninţărilor mediului ambiant al întreprinderii.

Diagnosticarea strategică asigură investigarea posibilităţilor interne ale firmei în corelaţie cu situaţia altor competitori din sectorul în care îşi desfăşoară activitatea.

În aceste condiţii, punctele forte şi slabe identificate au un caracter relativ, manifestându-se într-un context concurenţial ca avantaje şi dezavantaje competitive.

Ele apar astfel ca rezultate ale măsurării corelative a performanţelor firmei şi se exprimă prin intermediul indicatorilor de competitivitate financiară şi de piaţă.

Diagnosticarea strategică are în vedere fundamentarea strategiei firmei pentru perioada următoare.

Printre instrumentele care ne permit realizarea acestui demers, se numără analiza SWOT.Denumirea acestui model de diagnosticare strategică – SWOT – derivă din iniţialele cuvintelor englezeşti care evidenţiază esenţa concluziilor folosite ca fundament pentru formularea unei strategii economice: pe de o parte, identificarea punctelor forte şi slabe ale potenţialului intern al firmei, iar pe de altă parte, anticiparea oportunităţilor şi ameninţărilor mediului ambiant. Astfel, S vine de la „strength” (forţă, tărie, puncte forte); W de la „weakness” (slăbiciune, punct slab), O de la „opportunity” (oportunitate, ocazie), iar T de la „threat” (ameninţare).

Modelul SWOT se bazează pe principiile generale ale grilei de diagnosticare a Şcolii Harvard. El aduce însă, o serie de elemente şi accente noi, impuse de caracteristicile mediului concurenţial în etapa actuală.

Astfel în analiza potenţialului organizaţiei se pune un accent deosebit pe investigarea factorilor de competitivitate, în principal a celor de adaptabilitate la exigenţele şi cerinţele de diversificare ale clienţilor, de calitate, de acces la o gamă sporită de servicii postvânzare, de respectare a termenelor de livrare, etc.

De asemenea, în diagnosticarea strategică creşte importanţa analizei mediului concurenţial, a anticipării tendinţelor şi schimbărilor acestuia, ceea ce aduce în prim plan caracterizarea oportunităţilor şi ameninţărilor cu care se vor confrunta competitorii din fiecare sector de activitate.

La fel ca şi în cazul modelului elaborat de grupul de consultanţă de la Harvard, metoda SWOT cuprinde două etape:

a) analiza mediului extern;

b) evaluarea potenţialului firmei

Concluziile desprinse în urma investigării celor două categorii de factori determinanţi ai strategiei economice vor fi folosite, într-o a treia etapă, pentru formularea unor alternative strategice corespunzătoare diferitelor situaţii de acţiune a firmei.

a) Analiza mediului extern al firmei

Analiza mediului ambiant are ca obiect investigarea tuturor factorilor din afara firmei, care acţionează direct sau indirect asupra activităţii ei.

O influenţă mai mare asupra strategiei firmei exercită forţele concurenţiale din fiecare ector de activitate în care operează firma.