Managementul performanțelor în organizațiile din sectorul public

Conceptul de management public si functiile lui in institutiile publice

MOTO :

« Managementul reprezintă utilizarea şi coordonarea funcţiilor şi persoanelor care îndeplinesc aceste funcţii, astfel încât să se atingă un scop determinat. Cunoaşterea instrumentelor, precum contabilitatea, tehnicile de producţie sau ştiinţele umane este utilizată de fapt, pentru a ajunge la concluziile şi pentru a lua deciziile necesare de conducere. »

Paterson, T.T. – Theorie du Management, Paris, Dunaud, 1969

STUDIU DE CAZ: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI

7. Tema studiului

Considerând că managementul poate modifica sistemul actual instituţional din punct de vedere strategic şi tactic, se poate începe acţiunea prin reducerea rezistenţei la schimbare, demonstrând conservatorilor că influxul de funcţionari tineri reprezintă o necesitate care va consolida, în timp sistemul carierei în administraţia publică centrală şi locală.

În contextul general economic, societatea actuală are o reţea de instituţii publice cu profile diferite, asemănătoare sau identice, care se înfiinţează, funcţionează, se transformă şi dispar. Susţinerea lor se realizează printr-o formă raţionalizată de organizare a activităţilor, a cărui scop principal îl reprezintă utilizarea cât mai corespunzătoare a resurselor.

Avand in vedere ca, exercitarea si Cunoaşterea de către funcţionarii publici a funcţiilor managementului public constituie un element esenţial pentru eficienţa instituţiilor administrative,studiul prezinta aceste functii puse in practica in Primaria din Vatra Dornei.

Primele izvoare scrise despre localitatea Dorna datează din 14 mai 1600. După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă.

Evoluţia edilitară şi urbanistică a localităţii a fost puternic marcată de descoperirea uriaşelor rezerve de ape minerale. Recunoaşterea oficială a importanţei izvoarelor minerale se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Din scrierile şi rapoartele doctorului Plusch aflăm că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului "Ioan", situată la 200 de paşi de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea staţiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic şi material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense.Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorul Plusch a fost aprobat prin Decretul administraţiei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primit sarcina să construiască o clădire cu şase căzi de baie la care apa minerală era adusă printr-o ţeavă şi continua să curgă prin jgheaburi.

O nouă etapă în dezvoltarea staţiunii balneare s-a înregistrat în anul 1895. La această dată geologul Stur a întreprins un studiu geologic al terenului pe care era amplasată staţiunea Vatra Dornei. În baza acestui studiu s-a proiectat şi dezvoltat staţiunea după 1895.

În perioada 1896-1897, principalele obiective ale staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate şi inaugurate: Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul Naţional, Izvorul "Ioan" , Izvorul Ferdinand şi Izvorul “Sentinela” clădirea şcolii primare, Gara mare şi Gara Băi, Biserica catolică şi Templul evreiesc.

Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul staţiunii balneare şi concomitent cu aceasta.

Vatra Dornei a fost declarat oraş al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907.