O investigație emprirică a vulnerabilitatilor lanțului de aprovizionare

1. Introducere

În ultimii cinci ani, un subiect în domeniul de cercetare al managementului lanțului de aprovizionare a câștigat o atenție considerabilă pentru academicieni și practicieni: gestionarea riscurilor lantului de aprovizionare. Dintr-un punct de vedere “mare=maxim” firmele si cercetatorii platesc la subiect care este in special declansat de frecvența și intensitatea catastrofelor, dezastrelor și a crizelor, care par să fi crescut pe o scară globală (Coleman, 2006; Helferich și Cook, 2002; Munchen Re,2006). Atacurile teroriste de la World Trade Center pe 11 septembrie 2001, epidemia de SARS în Asia de Sud-Est în anul 2003, iar dezastru natural declansat de uraganul Katrina în 2005 sunt trei dezastre exemplare pe care firmele și lanțurile globale de aprovizionare ale acestora își desfășoară activitatea într-un mediu din ce in ce mai nesigur si imprevizibil. Dar nu numai aceste evenimente proeminente ”macro” duc la întreruperi costisitoare ale lanțului de aprovizionare.

Există, de asemenea, un organism important in literatura de specialitate recentă, care priveste rapoartele evenimentelor la “nivelul lanțului de aprovizionare”, ceea ce a dus la probleme serioase pentru firmele implicate (de exemplu, Latour, 2001; Norrman și Jansson, 2004; Sheffi, 2005). În Germania, de exemplu, Robert Bosch GmbH, în prezent, cel mai mare furnizor din lume de auto-piese , s-a confruntat cu o gravă întrerupere a lanțului de aprovizionare în ianuarie 2005. La acea vreme, Bosch nu a reușit să detecteze un defect in stratul de teflon a unei prize(soclu,cutie) mici de 1,5 cm (în valoare de numai câteva euro-centi), care merge în unele pompe de injecție diesel fiind furnizate producătorilor de echipamente originale de automobile, cum ar fi Audi, BMW, si DaimlerChrysler. Ceea ce face ca acest exemplu sa fie demn de menționat este faptul că priza nu a fost produsa de catre Bosch, ci de furnizor Mogul Federal din SUA.

În avalul lanțului de aprovizionare, eliminarea defectului teflonului din interiorul pompelor de injecție diesel a dus la o stagnare a unora dintre liniile de asamblare ‘OEM ", si o retragere a produsului de mai multe mii de autovehicule. Costurile s-au ridicat la cateva milioane de euro iar acest defect a avut un impact negativ asupra marcii Bosch. Bazat pe un eșantion mai mare, Hendricks și Singhal subliniază relevanța lanțului de aprovizionare arătând empiric că aceste evenimente au un impact negativ semnificativ asupra valorii pentru acționari , precum și asupra performanțelor de operare (de exemlu pentru vanzari). În esență, se poate concluziona că din cercetarea lor, piețele de capital penaliza grav întreruperile lanțului de aprovizionare și acorda o mare valoare rubustetei lantului de aprovizionare.Cu toate acestea, aruncand o privire la situația actuală, în practica de desenele si modelele predominante ale lanțuluide aprovizionare nu reflectă acest apel la robustete . În schimb, se pare că lanțurile de aprovizionare moderne au devenit mult mai predispuse la perturbări. Christopher si Lee, de exemplu, susțin că ' a crescut vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare la perturbare sau întrerupere. Acest lucru se datorează unei combinații de mai mulți factori și tendințe. În ultimii ani, aproape toate industriile au asistat la o concurență acerbă și la o globalizare accelerată a piețelor. Acest lucru a dus la o presiune masivă ceea ce face procesele de afaceri mai eficiente și / sau mai receptiv, de exemplu, prin intermediul externalizari si extinderii peste granite porțiuni mari de producție și R & D, mutarea în tari cu costuri scazute, reducerea inventarelor , raționalizarea pe baza de aprovizionare, precum și colaborarea mai intens cu alți actori din lanțul de aprovizionare. Adesea, consecințele unor astfel de inițiative sunt o creștere a dependenței intre firme, precum și setari mai lungi și mai complexe din lanțul de aprovizionare cu globul operațiuni care în ultimă instanță, exacerbează vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare la evenimente neașteptate. Astfel, unii cercetători moderni presupun că initiativele de management ale lanțului de aprovizionare au un mare potențial in a face operațiunile mai flexibile si / sau mai agile într-un mediu mai stabil, dar în același timp amplifică fragilitatea lanțurilor de aprovizionare,'' care este, mai puțin capabil să se ocupe de șocuri și perturbări care pot avea un impact semnificativ'' . Acest lucru este susținut de constatările oamenilor de știință care arată că, din cauza proceselor lor din ce mai complexe și orientate spre tehnologie, organizațiile sunt din ce în ce mai predispuse la întreruperi ale lantului de aprovizionare. Acest raționament merge înapoi la perspectiva socio-tehnologica a lui Perrow care a propus teoria “Normal Accident Theory”, care deține ipoteza de bază că, în sisteme complexe accidentele tehnologice sunt invitabile. De la aceasta teorie se presupune că sunt mai complexe și interacțiunile strict cuplate lanțului de aprovizionare, lantul de aprovizionare fiind predispus evenimentelor neasteptate, nedorite. Având în vedere această relevanță, numeroase propuneri ale practicienilor, precum și orientări pentru atenuarea riscurilor și continuitatea activității de planificare care au ca scop crearea de lanțuri de aprovizionare sigure, robuste, rezistente au fost publicate recent (de exemplu, Chopra si Sodhi, 2004; Lee și Wolfe, 2003; Martha și Subbakrishna, 2002, Rice și Caniato, 2003; Zsidisin et al, 2005b). În ciuda valorii lor practice, marea majoritate a acestor contribuții sunt de caracter normativ, anecdotice sau studiu de caz. Rezultatele pe scară largă de cercetare empirică cu privire la aspectele riscurilor lanțului de aprovizionare sunt limitate. In special, cunoștințele actuale despre mecanismele și condițiile care determină vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare si despre acestora cu intreruperile lantului sunt destul de limitate.

O mai bună înțelegere a modului în care efectele lanțul de aprovizionare de proiectare(design) sunt puse expunerii la riscul de aprovizionare a lanțului ar permite managerilor din lanțul de aprovizionare să structureze lanțurile lor de aprovizionare într-un mod in care acestea pot fi în conformitate cu dorința firmelor de a-și asuma riscuri și, prin urmare, ar permite o mai bună intelegere a lanțului de aprovizionare si a factorilor de decizie. De exemplu, o firmă care caută să profite de economiile de scară în intrarea lanțului său de aprovizionare prin urmărirea unei strategii unice de aprovizionare concomitent ar putea suferi un impact negativ crescut in ceea ce priveste intreruperile de oferta de la furnizori. În timp ce această relație ar părea a fi intuitiv evidenta la prima vedere, este lipsită de cuantificare empirica fundamentata.