Plan-strategic firma Ford

Capitolul 1-Prezentarea organizației ‘FORD’

1.1. Introducere

Ford Motor Company este o corporație multinațională americană situată pe locul trei în lume la producția de automobile. În 2006, s-a clasat pe locul doi în SUA la producția de automobile cu o cotă de 17.5% în spatele General Motors care a avut 24.6% cotă dar înaintea companiei Toyota 15.4% și a companiei DaimlerChrysler 14.4%. Ford s-a clasat de asemenea pe locul șapte în topul celor mai mari companii din SUA cu venituri de aproximativ US$ 160.1 miliarde. În 2006, Ford a produs aproximativ 6.6 milioane de automobile și a avut 280.000 de angajați în aproximativ 100 de fabrici și alte facilități din întreaga lume. Compania a vândut 5,3 milioane de mașini în anul 2010, cu 771.000 mai multe decât în anul 2009.

Având sediul în Deaborn, Michigan, o suburbie a orașului Detroit, producătorul de automobile a fost fondat de către Henry Ford în anul 1903. De-a lungul timpului Ford a înglobat multe alte firme cum ar fi Lincoln și Mercury în SUA, Jaguar și Land Rover înMarea Britanie sau Volvo în Suedia. Ford deține de asemenea și 30% din Mazda.

Ford a fost tot timpul în top zece cele mai mari companii din lume în funcție de venituri iar în anul 1999 a fost printre cele mai profitabile companii din lume, și al doilea cel mai mare producător de automobile din lume.

Ford a introdus diferite metode de producere în masă a automobilelor și managementul în masă a unei forțe de muncă industriale, în special producția pe bandă rulantă a automobilelor. Combinația lui Henry Ford de fabrici eficiente, muncitori bine plătiți și prețuri mici a revoluționat lumea automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de "Fordism".

1.2. FORD România- o extensie a companiei americane

Începuturile

Ford Motor Company, fondată în 1903, şi-a început relaţiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legaţiei Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale ca “binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relaţiilor sociale şi internaţionale”.

În 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la Bucureşti o linie de asamblare.

Astfel, ca urmare a acestei invitaţii, în 1935, Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde a construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est, şi peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile şi camioane.

Ford România organiza cursuri de specializare pentru inginerii săi. Astfel se urmărea ca piesele să fie fabricate şi montate în intregime în fabrica din Floreasca sub stricta observaţie a specialiştilor. Pregătirile pentru acest pas important au început din 1939 când mostre de tapiţerie, acumulatori, şuruburi, vopsea şi alte repere, fabricate în România, fuseseră trimise la Detroit spre examinare şi sosiseră înapoi cu observaţiile corespunzătoare; sub acest aspect, investiţiile Ford se ridicau la zeci de milioane de lei. Răspândirea automobilelor Ford pe glob s-a datorat fiabilităţii, preţului şi, nu în ultimul rând, versatilităţii extraordinare. Astfel, modelul Ford A putea fi uşor adaptat pentru rularea pe zăpadă, iar camioanele Ford puteau deservi brigăzile de pompieri prin adaptarea unei scări acţionate hidraulic.

Cel de-al Doilea Război Mondial

Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operaţiunile din România, iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane. În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deţinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4x4. Odată intrată în sfera de influenţă a Germaniei, importurile României din SUA şi Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusă de filiala din Köln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane şi române şi oferea unităţi mobile de reparaţii pe front.

În august 1944, Guvernul României clasifica fabrica Ford România ca fiind “utilaje şi construcţii abandonate de inamic” şi este inclusă sub control militar. Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deţinute de armata română şi cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuităţii oferite armatei ruse ca despăgubiri de război.