Cuprins
- Introducere . 3
- CAPITOLUL 1 STRESUL ŞI ORGANIZAŢIA. 4
- 1.1.Stresul: Definiţie, Caracteristici. . 4
- 1.2. Stresul şi starea de sănătate – reacţii fiziologice la stres . 5
- 1.3. Reacţii comportamentale la stres . 6
- 1.4. Reacţii psihologice la stres . 6
- 1.5.Stresul şi modul de gândire . 8
- 1.6.Consecinţele stresului . 9
- 1.8. Personalitatea şi stresul . 10
- CAPITOLUL 2 STRESUL ÎN ORGANIZAŢIE ŞI FRUSTRAREA . 13
- 2.1.SURSE DE STRES ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI . 13
- 2.2. Strategii de reducere a reacţiilor la stres . 16
- 2.1.1 Rolul organizaţiei în strategiile anti stres . 16
- 2.1.2 Pregătirea pentru stres . 18
- 2.1.3. Proiectarea şi reproiectarea postului . 19
- 2.1.4. Sprijinul social . 19
- 2.1.5. Rolul individului în strategiile antistres . 20
- 2.3. Frustrarea. 23
- 2.4. Reacţii la frustrare . 24
- 2.5. Consecinţele frustrării . 25
- CAPITOLUL 3 . 27
- SATISFACŢIA PROFESIONALĂ ŞI LOCALIZAREA CONTROLULUI . 27
- 3.1. Satisfacţia profesională. Definiţie . 27
- 3.2. Teorii ale satisfacţiei profesionale . 28
- 3.3. Localizarea controlului. Definiţie . 28
- 3.4. Diferenţe în convingere şi comportament în funcţie de locul controlului . 30
- 3.5. Determinanţii locului controlului şi modalităţi de influenţare a acestuia . 33
- 3.6. Relaţiile dintre locul controlului şi satisfacţia în muncă . 34
- CAPITOLUL 4 STRESUL ŞI BURNOUT ÎN PROFESIILE DE POLIŢIST COMUNITAR, POMPIER ŞI JANDARM . 37
- 4.1. Stresul în mediul militar . 37
- 4.2. Situaţii de muncă, specifice profesiei de poliţist, ce duc la intensificarea stresului . 38
- 4.3. Factori moderatori ai stresului ocupaţional la poliţişti şi militari . 40
- 4.4. Evaluarea caracterului stresogen al situaţiei . 40
- 4.5. Factori mediatori ai stresului . 42
- 4.6. Specialitatea militară . 45
- CAPITOLUL 5 METODOLOGIA CERCETĂRII. 48
- 5.1. Obiectivele cercetării . 48
- 5.2. Ipotezele cercetării . 48
- 5.3. Variabilele studiului şi operaţionalizarea conceptelor . 49
- 5.4. Descrierea lotului de subiecţi . 50
- 5.5. Descrierea metodelor de investigaţie . 51
- 5.6. Recoltarea datelor. 53
- 5. 7. Prelucrarea statistică şi interpretarea datelor. 54
- 5.8. Analiza statistică. Discuţii . 54
- CAPITOLUL 6 . 70
- CONCLUZII . 70
Extras din proiect
Introducere
Odată cu definirea stresului în anii '50 s-au făcut numeroase cercetări pe această temă. În zilele noastre este un fapt binecunoscut că stresul este prezent în vieţile noastre, fie că este cauza vieţii profesionale, fie că este vorba de factori stresanţi cotidieni, zilnici.
Stresul ne afectează întreaga viaţă şi activitate, ne scade productivitatea şi poate cauza depresii, comportamente deviante sau antisociale. Aceste descoperiri au determinat multe companii să ofere angajaţilor condiţii menite să scadă nivelul de stres existent şi să prevină stresul pe viitor. Printre aceste măsuri se numără sălile de sport înfiinţate în birouri, şedinţe de masaj precum şi un mediu mai stabil de muncă.
Necesitatea combaterii şi prevenirii stresului este cunoscută în întreaga lume, se aplică din ce în ce mai multe programe de intervenţie menite să mărească productivitatea angajaţilor prin înlăturarea stresului. Dar să nu uităm ca stresul nu este neapărat ceva negativ. Aici vorbim de stresul pozitiv, care poate fi în anumite situaţii de real folos.
Lucrarea de faţă este menită să explice modul în care stresul ne afectează viaţa şi duce la comportamente deviante, care pot avea consecinţe grave. De asemenea am inclus şi o propunere, un program de intervenţie menit să combată şi să prevină stresul. Acest program poate fi aplicat în orice instituţie şi promite rezultate superioare.
CAPITOLUL I
STRESUL ŞI ORGANIZAŢIA
1.1.Stresul: Definiţie, Caracteristici.
Stresul reprezintă acea situaţie care exercită o presiune fizică sau psihică asupra unei persoane. Stresul poate produce schimbări şi dereglări în organism.
Stresul mai poate fi definit şi prin prisma efectelor sale: „Reacţia minţii şi a trupului la schimbare” sau: „Dezechilibrul produs atunci când actualele abilităţi şi resurse ale unei persoane sunt insuficiente pentru a face faţă cerinţelor unei situaţii date” . Sau chiar: „Teama indusă unui organism care încearcă să-şi păstreze normalitatea în faţa potenţialilor agenţi care îl pot afecta” .
Această stare a fost pentru prima dată studiată în mod ştiinţific de către profesorul Hans Selye. El a urmărit reacţiile cobailor la factori negativi de mediu cum ar fi căldura, frigul sau zgomotele excesive, injectarea unor substanţe iritante, suprasolicitarea musculară, emoţiile (frica, frustrarea, mânia). În continuare vom prezenta pe scurt câteva dintre concluziile la care a ajuns ca urmare a cercetărilor efectuate.
Reacţia comună la factorii de stres este în primul moment aceea de mobilizare totală a sistemului endocrin şi de reducere temporară a eficienţei organismului până la punerea în funcţiune a forţelor care să asigure mobilizarea şi adaptarea la stres. În a doua fază, se produc adaptarea şi rezistenţa la factorii de stres prin secretarea adrenalinei şi nonadrenalinei. Aceşti hormoni intră în circuitul sanguin şi împiedică modificări cum ar fi creşterea nivelului de colesterol şi acizi graşi, deteriorarea proceselor digestive, care ar dăuna stării de sănătate a organismului.
Efectele stresului pot fi pozitive pe termen scurt (îi ajută pe oameni să gândească mai clar în situaţii de panică sau să fie mai creativi). Dacă nu există însă o supapă de eliberare a stresului, prin acţiuni menite să ajute organismul fie să evite factorul de stres, fie să-i facă faţă, efectul cumulativ poate deveni periculos. Selye a descoperit că organismul are o energie limitată de adaptare, fiecare reacţie la stres consumând o parte din această preţioasă resursă.
Oamenii pot tolera niveluri ridicate de stres atunci când simt că pot lua măsuri împotriva acestuia, precum şi dacă există pauze între evenimentele generatoare de stres.
Întoarcerea la starea de echilibru este garantată de către sistemul nervos. În cazul unei persoane supuse unui stres permanent, lipsite de perioade de „odihnă şi digestie” , glandele care produc adrenalină pot claca.
Bibliografie
1. (1994) Field Manual 22-51 – Leaders manual for combat stress control, AMEDDC&S
2. Allport G., W. (1991) Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
3. Andreescu A. (2006) Managementul stresului professional, vol II, Editura Ministerului Administraţei şi Internelor
4. Arădăvoaice, G. (1998) Managementul organizaţiei şi acţiunii militare – Ştiinţă – Teorie – Artă – Practică – Metode – Experienţă, Editura SYLVI, Bucureşti
5. Băban A. (1998) Stres şi personalitate, Editura Presa Universitară Clujeană
6. Binneveld, J. M., (1999) From shell shock to combat stress: a comparative history of military psychiatry, Amsterdam University Press, Amsterdam
7. Bogathy, Z. (2004) Manual de psihologie a muncii şi organizaţională, Editura Polirom, Bucureşti
8. Bolger, N., Zuckerman, A. (1995) A Framework for Studing Personality in the Stress Process, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 69, No. 5, pag. 890
9. Bonciu, C. (2000) Instrumente manageriale psihosociologice, Bucureşti
10. Brown, M., Campbell A. (1994) Stress and Policing. Sources and Strategies, John Wiley & Sons, Chichester
11. Burke, R.J. (1998). Work and non-work stressors and well-being among police officers: The role of coping, Anxiety, Stress & Coping, Vol. 11, Issue 4, p.34
12. Chirică, S. (2001) Psihologie organizaţională, Casa de Editură şi consultanţă, Cluj-Napoca
13. Cooper, C.L. & Payne, R. (1978) Stress at work, New York: John Wiley & Sons
14. Cooper, CX. & Payne, R. (Eds.) (1999), Personality and stress: Individual differences in the stressprocess, England, Wiley
15. Cosmivici, A. (1996) Psihologie generală, Editura „Polirom” , Iaşi
16. Culda, L. (1999) Organizaţiile, Editura „Licarna” , Bucureşti
17. Derevenco P., Anghel I., Băban A. (1992). Stresul în sănătate şi boală: De la teorie la practică, Editura Dacia, Cluj Napoca
18. Floru, R. (1974) Stresul psihic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
19. Gary J. (1996) Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucureşti
20. Hart, P.M., Wearing, A.J. (1995) Police stress and wellbeing Integrating personality, copyng and daily work experiences, Journal of Ocupaţional & Organizaţional Pszchology, Vol. 68, pg.24
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stresul si bournout in politie.pdf