Cuprins
- CAPITOLUL 1 STATUL FINLANDA
- 1.1 Descriere
- 1.2 Istoria Finlandei
- 1.3 Geografia Finlandei
- 1. 4 Economia Finlandei
- CAPITOLUL II ISTORICUL STRUCTURII DE STAT
- 2.1 Statul- forma superioara de organizare a societatii
- 2.2 Caracteristicile statului
- 2.2.1 Teritoriul
- 2.2.2 Populatia
- 2.2.3 Autoritatea (puterea) politica exclusiva sau suveranitatea.
- 2.2.4 Suveranitatea
- CAPITOLUL III STRUCTURA DE STAT IN FINLANDA
- 3.1 Sistemul administrativ
- 3.2.1 Autoritatea juridica
- 3.2.2 Autoritatea legislativa
- 3.2.3 Autoritatea executiva
- 3.2.4 Reprezentarea administratiei centrale la nivel local
- 3.2.5 Regiuni administrative
- 3.2.6 Avocatul Poporului
- 3.2.7 Partidele reprezentative
- 3.2 Tabloul structurii de stat in Finlanda
- 3.3 Finlanda – Presedinte Uniunii Europene
- CAPITOLUL IV POLITICI GUVERNAMENTALE FINLANDEZE
- 4.1 Principalele trasaturi ale sistemului politic finlandez
- 4.2 Organizarea Admininistratiei Publice
- 4.3 Forumuri de politica guvernamentala
- 4.4 Modelul finlandez de politica si coordonare
- 4.5 Rolul Cabinetului Primului Ministru (CPM)
- CAPITOLUL V EVALUAREA IMPACTULUI BUGETAR ÎN POLITICILE PUBLICE IN FINLANDA
- 5.1. Cadrul politicii fiscale
- 5.2. Procesul de stabilire a bugetului
- 5. 3. Personaje principale în procesul de stabilire a bugetului
- 5.4. Procedura de evaluare a impactului
- 5.5 Rezultatele procesului de stabilire a bugetului si evaluarea impactului
- CAPITOLUL VI RELATII FINO- SCANDINAVE
- 6.1 Istoria relatiilor fino-scandinave
- 6.1.1 Relatiile fino – suedeze
- 6.1.2. Finlanda si Blocul Nordic
- 6.2 Relatiile fino-scandinavice contemporane
- 6.2.1 Asociatia Economica A Liberului Schimb (AELS)
- 6.2.2 Acordul Schengen
- CAPITOLUL VII STUDIU COMPARATIV AL STRUCTURII DE STAT A TARILOR SCANDINAVE
- 7.1 Forma de guvernamant
- 7.1.1 Danemarca
- 7.1.2 Suedia
- 7.1.3 Norvegia
- 7.2 Autoritatea juridica
- 7.2.1 Danemarca
- 7.2.2 Suedia
- 7.2.3 Norvegia
- 7.3 Autoritatea legislativa
- 7.3.1 Danemarca
- 7.3.2 Suedia
- 7.3.3 Norvegia
- 7.4 Autoritatea executiva
- 7.4.1 Danemarca
- 7.4.2 Suedia
- 7. 7.4.3 Norvegia
- 7.5 Administratia centrala la nivel local
- 7.5.1 Danemarca
- 7.5.2 Suedia
- 7.5.3 Norvegia
- 7.6 Avocatul poporului si partidele reprezentative
- 7.6.1 Danemarca
- 7.6.2 Suedia
- 7.6.3 Norvegia
- ANEXA STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI COMPARATIV CU ALTE STATE SCANDINAVE
Extras din proiect
STATUL FINLANDA
1.1 Descriere
Limba oficiala1
Finlandeza, Suedeza
Capitala
Helsinki
Oras principal Helsinki
Presedinte
Tarja Halonen
Prim-ministru
Matti Vanhanen
Sistem politic
Republica constitutionala
Suprafata
- Total
- % apa Locul 61
338.144 km²
9,4%
Populatie
- Total
- Densitate
Locul 111
5.214.512
15,42/km²
Independenta 6 decembrie 1917
PIB
- Total
- PIB/cap de loc. Locul 48
$142,2 miliarde
$27,400
Moneda
Euro (EUR)
Fus orar
UTC+2/+3
Imn national
Maamme
Domeniu Internet
.fi, .eu1
Prefix telefonic
358
Codul .eu apartine Uniunii Europene, din care Finlanda face parte
1 http://ro.wikipedia
Finlanda este o tara din Europa de Nord, membra a Uniunii Europene si a zonei Euro. Se învecineaza cu Rusia la est, cu Suedia la nord-vest si Norvegia la nord.
Limbile oficiale sunt finlandeza si suedeza (vezi suedeza în Finlanda). Finlandeza este o limba aglutinanta ce apartine familiei de limbi ugro-finice, grup care cuprinde si estoniana, lapona sau maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru ca alaturi de basca nu fac parte din limbile indo-europene.
1.2 Istoria Finlandei
În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda si s-a ocupat de crestinizarea acesteia.
Asezarea geografica a Finlandei, intre Rusia – la est si Suedia – la vest, a jucat un rol important in istoria2 tarii. In anii 1000, Suedia si Rusia au declansat o batalie pentru Finlanda. Suedia a obtinut controlul in 1100 si 1200, dar conflictul dintre Suedia si Rusia pentru posesiunea Finlandei a continuat sute de ani. Astazi, limba suedeza este, alaturi de finlandeza, limba oficiala. Rusia a detinul controlul asupra tarii intre 1809 si 1917, cand Finlanda si-a declarat independenta si a devenit republica cu presedinte si parlament. In timpul celui de-al Doilea razboi Mondial (1939 – 1945), Finlanda a luptat de doua ori cu Uniunea Sovietica (formata sub conducerea Rusiei in 1922 si dizolvata in 1991).
În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.
În 1917, profitând de dezordinea cauzata de revolutia bolsevica, Finlanda si-a declarat independenta. Dezacordurile despre viitorul politic al
tarii au condus la un razboi civil între Rosii si Albi. Albii au câstigat. Independenta Finlandei a fost recunoscuta în 1918.
2 http://ro.Finlanda_istoria
Razboiul civil3 din Finlanda a fost un conflict între fortele "rosiilor" (punaiset) (social-democratii aliati cu comunistii finlandezi) si cele ale "albilor" (valkoiset) aflate sub comanda Senatului conservator, care în toamna precedenta reusise formarea unui guvern de unitate nationala, care avea ca scop mentinerea status quo-ului, (sa mentina independenta si monarhia constitutionala).
Finlandezii folosesc mai multe nume pentru acest conflict: vapaussota (razboiul pentru libertate), kansalaissota ori sisällissota (razboiul civil), luokkasota (razboiul de clasa), punakapina (rebeliunea rosie), torpparikapina (razboiul mestesugarilor), veljessota (razboiul între frati), sau chiar si vallankumous (revolutie). Desi toate aceste nume reflecta într-un fel sau altul realitatea istorica, sunt cu toate încarcate de semnificatii propagandistice.
Razboiul civil si razboiul în continuare sunt doua dintre cele mai controversate si încarcate emotional evenimete din istoria moderna a Finlandei. Aceste doua conflicte sunt vazute ca doua puncte de cotitura a soartei finlandeze, amândoua având o uriasa influenta asupra politicii interne si celei externe
Preview document
Conținut arhivă zip
- Structura Administrativ-Teritoriala a Finlandei
- ANEXA Structura de stat in Finlanda.doc
- Cuprins Structura de stat in Finlanda.doc
- Proiect Structura de stat in Finlanda.doc
- SISTEMELE POLITICOADMINISTRATIVE NATIONALEALE.doc
- TGD.doc