Studiu Intercultural

I.Dimensiunile culturale la Geert Hofstede

Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2.11.1928) este un scriitor olandez influent care priveşte interactiiunile dintre culturile natioanale şi culturile organizaţionale. El este autorul a mai multor cărţi, care includ Cultura Consecinţelor , Culturi şi organizaţii, Software-ul de la Mind co.Studiile lui Hofstede au demonstrat că există la nivel naţional şi regional grupări culturale, care afectează comportamentul societăţii şi a organizaţiilor, acestea persistând foarte mult în timp.

Hofstede afirmă:“Cultura este adesea mai mult o sursă de conflict decât de sinergie. Diferenţele culturale sunt o bătaie de cap în cel mai bun caz şi de multe ori un dezastru”. În ultimii ani, lucrările lui Geert Hofstede şi dimensiunile sale culturale au fost atent analizate de către cercetători şi de către cadrele didactice universitare din lume. În urma acestei atente analize există acum numeroase întrebări şi anumite cazuri sunt deschise criticii pentru a se putea ajunge la teoriile şi concluziile lui( Geert Hofstede,para.nr1,2,3).

Lucrări importante:"Cultures and Organizations: Software of the Mind: Intercultural Cooperation and Its Importance for Survival New York”, ”Across Nations”, ,Culture's consequences: Internaţional differences in work-related values”, “Masculinity and Feminity;The Taboo Dimension of national Cultures”, “An introduction and consequences for gender roles, sexual behavior and religion” (Geert Hofstede,para.nr:6,7,8,9).

Dimensiuni culturale:

1. Distanţa faţă de putere(mare sau mică): elementele de distanţă sau apropiere a puterii se manifestă şi la nivelul organizaţiilor.Ele au în vedere gradul de centralizare a autorităţi,coordonării şi luării deciziilor.În organizaţiile unde cadrele de conducere superioare menţin un grad ridicat de putere,subordonaţii ţin să accentuieze dependenţa lor faţă de acestea.(Ovidiu Nicolescu,pag 47)În contrast,in societăţile cu grad redus de distanţa puterii,managerii promovează o reducere a distanţei ierarhice faţă de subordonaţi,iar aceştia preferă să participe la adoptarea deciiziilor ce le afectează performanţele reduse.(cuvinte cheie:putere,drepturi,inegalitate)

2.Individualism-colectivism: se referă la raporturile individului cu celalalte fiinţe umane.Anumite societăţi apreciază individualismul ca pozitiv,altele cu reţinere şi chiar cu dazabrobare.Într-o ţara unde predomină individualismul,legăturile dintre membri săi sunt reduse,fiecare urmărind propriile interese(Ovidiu Nicolescu,pag 46). În societăţile în care primează valorile colectiviste, de grup, indivizii conlucrează între ei, luând în considerare deciziile celorlalti(cuvinte cheie:grup,unitate,colaborare).

3.Masculinitate-feminitate: are în vedere măsurarea diviziuni rolurilor între sexe. Societăţile de tip masculin tind să pună accent pe valori cum ar fi:subordonarea,obţinerea de bani şi indiferentă faţă de alţii(cvinte cheie:putere,inegalitate,bani). În societăţile feminine,valorile dominante,atât pt bărbaţi,cât şi pt femei,se referă la cooperarea între oameni,importanţa calităţi vieţii şi credinţa că ceea ce este mic reprezintă frumosul (cuvinte cheie:egalitate,calitate,cooperare)( Ovidiu Nicolescu,pag 51) .

4.Evitarea incertitudini (slabă sau puternică) se referă la abordarea societăţi vizavi de faptul că timpul curge într-o singură direcţie.În anumite societăţi se consideră că incertitudinea face parte din viaţă şi puţin se poate realiza pentru influienţă(cuvinte cheie:relativism,empirism,incertitudine). Alte societăţi incită componenţi săi să lupte pentru viitor,face parte din categoria celor puternici în ceea ce priveşte acceptarea riscului,asumându-şi riscuri mari şi un grad mai ridicat de evitare a incertitudinii(cuvinte cheie:timp,risc,responsabilitate). Evitarea incertitudini influienteaza măsură în care organizaţia încearcă să satisfacă necesităţile de a structură activităţile sale(Ovidiu Nicolescu,pag49).

5.Orientarea pe termen lung: se caracterizează prin perseverenţă,organizarea relaţiilor pe bază de documente organizatorice şi supervizează funcţionarea acestora "cumpatarea şi deţinerea sentimentului de rusine”(cuvinte cheie:perseverenţǎ,organizare,adaptareLa polul opus se află orientarea pe termen scurt,ale cărei manifestări sunt tipice:accent pe siguranţă şi stabilitate,protejarea de către indivizi a "obrazului”,respect pronunţat faţă de tradiţie şi reciprocitate în salutări,favoruri şi cadouri.(cuvinte cheie:stabilitate,siguranţǎ,tradiţii).(Ovidiu Nicolescu,pag52)

6.Indulgenţă-constrângere: indulgenţa permite în cadrul unei societăţi,gratificare unor anumite dorinţe şi sentimente,în special acelor persoane care au de a face cu timpul liber(cuvinte cheie:gratificare,dorinte,sentimente). Constrângerea reprezintă polul opus,statul controlând,astfel oameni se simt mai puţin capabili să se bucure de viaţa lor(cuvinte cheie: control).

7.Monumentalism-Self-Effacement-ul: reprezintă standardul pentru o societate care recompensează oameni,metaforic vorbind ca, monumente:mândre şi egale (cuvinte cheie:recompensǎ, standarde, monumente). Self Effacement-ul reprezintă standardul pentru o societate care recompensează umilinţa şi flexibilitatea(cuvinte cheie:umilinta, flexibilitate, recompensǎ).

Tabelul T1.

Dimensiune Hofstede Valori maxime Valori minime Valorii medii Romania

1.Distanta fata de putere (mare sau mica) 104(Malaezia)

104(Slovacia)

95(Panama)

95(Guatemala)

94(Filipine) 11(Austria)

13(Israel)

18(Danemarca)

22(Noua Zeelanda)

28(Irlanda) 57 90

93(Rusia)

94(Filipine)

95(Panama,Guatemala

2.Individualism-colectivism 91(SUA)

90(Australia)

89(Marea Britanie)

80(Olanda)

80(Ungaria) 6(Guatemala)

8(Ecuador)

11(Panama)

12(Venezuela)

13(Columbia) 65 30

30(Bulgaria,Mexico)

32(Filipine)

35(Grecia)

36(Ungaria)

3.Masculinitate-feminitate 110(Slovacia)

95(Japonia)

88(Ungaria)

79(Austria)

73(Venezuela) 5(Suedia)

8(Norvegia)

14(Olanda)

16(Danemarca)

21(Costa Rica) 43 42

42(Peru,Spania)

43(Franta,Iran)

44(Panama)