Analiza calitativă pe piața românească

Introducere

„Numele este cel mai important element de identificare, iar fǎrǎ el confuzia şi pierderea de încredere sunt inevitabile” O altă „definiţie” dată numelui este următoarea: „Numele produsului nu poate asigura diferentierea, ci sublinierea unei caracteristici. Diferentierea e facuta mai ales de imaginea mărcii”

În condiţiile în care competiţia este din ce în ce mai puternică, iar produsele tot mai asemănătoare, construirea şi menţinerea unor mărci puternice asigură organizaţiilor un important avantaj concurenţial. Puterea unei mărci este dată de valoarea mărcii respective şi de atributele de imagine care îi conferă relevanţă şi o diferenţiază în raport cu concurenţii săi. Pentru a avea succes, marca are nevoie de două ingrediente esenţiale – identitatea şi personalitatea – dezvoltate şi susţinute printr-o intensă activitate de marketing. O marcă puternică, ce posedă atât identitate, cât şi personalitate, are o semnificativă valoare adăugată în raport cu un produs generic. Astfel, ea va satisface mult mai bine aşteptările consumatorilor, aceştia fiind dispuşi să plătească mai mult pentru a intra în posesia ei.

Precum individul, marca are atât identitate, cât şi personalitate. Numele şi logo-ul îi definesc identitatea, arătând cine este marca, în timp ce setul valorilor asociate îi caracterizează personalitatea, arătând cum este marca.

În alegerea numelui unei mǎrci care sǎ atragǎ atenţia cumpǎrǎtorilor şi sǎ-şi îndeplineascǎ funcţiile de diferenţiere a produselor, de concurenţǎ, de garanţie a calitǎţii, de protecţie a consumatorului, numele mǎrcii trebuie sǎ respecte câteva cerinţe:

- sǎ fie concise;

- sǎ fie scurte;

- sǎ fie uşor de pronunţat şi memorat;

- sǎ fie simple şi expresive;

- sǎ ţinǎ seama de limba şi cultura ţǎrilor în care sunt promovate.

Lucrarea de faţǎ îşi propune sǎ studieze şi sǎ analizeze opiniilor populaţiei feminine din Iaşi şi percepţile acestora cu privire la numele produselor cosmetice româneşti.

Tema este prezentatǎ în patru capitole, care sunt structurate în douǎ pǎrţi. O primǎ parte teoreticǎ, cu rolul de a clarifica aspecte despre strategia alegerii numelor produselor şi de a aprofunda cunoştinţele referitoare la modalitǎţile de cercetare calitativǎ. Informaţiile cuprinse în aceastǎ parte teoreticǎ sunt incluse în primele trei capitole, iar ultimul capitol este reprezentat de partea practicǎ a lucrǎrii în care sunt redate rezultatele unei cercetǎri de piaţǎ realizatǎ prin chestionarea a 100 de persoane cu vârsta cuprinsǎ între 18 – 60 de ani.

Scopul cercetǎrii de piaţǎ realizate este acela de a identifica şi analiza percepţiile persoanelor de sex feminin cu privire la numele produselor cosmetice româneşti. Este vorba despre trei firme româneşti care produc şi comercializeazǎ astfel de produse: Elmiplant, Gerocossen şi Farmec. De asemenea, a mai fost realizatǎ şi o analizǎ de conţinut a prospectelor acestor produse.

Capitolul 1. Conceptul de produs – prezintǎ produsul ca parte componentǎ a mixului de marketing, concepţii ce contureazǎ produsul ca obiect al schimbului şi politica de produs de care trebuie sǎ ţinǎ cont organizaţiile pentru a avea succes pe piaţǎ.

Capitolul 2. Alegerea numelui produselor – pune accent pe etapele care trebuiesc parcurse pentru alegerea numelui potrivit al produselor. De asemenea, în acest capitol sunt prezentate câteva exemple celebre ale semnificaţiilor unor nume de produse.

Capitolul 3. Analiza metodelor de cercetare calitativǎ – prezintǎ semnificaţia cercetǎrii de marketing şi principalele metode folosite în cercetarea calitativǎ: interviul în profunzime, focus grup-ul şi analiza de conţinut. În acest capitol se pune accentul pe ultima metodǎ de cercetare calitativǎ, şi anume analiza de conţinut.

Capitolul 4. Cercetarea de marketing – este capitolul ce cuprinde atât obiectivele cercetǎrii, ipotezele cercetǎrii, metodologia, populaţia analizatǎ, cât şi rezultatele cercetǎrii de piaţa şi a analizei de conţinut a prospectelor. În subcapitolul rezultatelor sunt prezentate grafice şi tabele cu cele mai concludente aspecte ale cercetǎrii. În încheierea acestui capitol sunt prezentate şi limitele cercetǎrii realizate.

În capitolul de Concluzii sunt prezentate, pe scurt, principalele rezultate care au reieşit în urma analizǎrii şi interpretǎrii datelor culese de la respondenţi.

De asemenea, lucrarea de faţǎ include şi o secţiune de Anexe care cuprinde modelul chestionarului aplicat şi outputurile rezultate în urma prelucrǎrii datelor în SPSS.