Analiza Mediului Demografic în România

Orice organizaţie economică funcţionează în condiţiile pe care i le oferă mediul său extern, căruia i se mai spune şi mediul de marketing. Pentru întreprindere, mediul de marketing se constituie într-un ansamblu de oportunităţi, dar şi de primejdii. Pentru a valorifica în interesul său oportunităţile, dar şi pentru a se feri de primejdii, prima condiţie este ca întreprinderea să cunoască componentele, fizionomia şi mecanismul de funcţionare ale mediului, factorii care îi influenţează activitatea de marketing şi forţele ce afectează nivelul performanţelor sale economice.

Unii factori variabili de mediu afectează toate ramurile şi întreprinderile economice şi nu pot fi stăpâniţi sau preveniţi prin activităţile întreprinderilor. Aceşti factori alcătuiesc macromediul.

Macromediul întreprinderii

Figura 1 Componentele mediului de marketing al întreprinderii

O întreprindere poate face foarte puţin, aproape nimic pentru a-şi influenţa macromediul. Trebuie însă să-şi monitorizeze mediul şi să se pregătească pentru inevitabilitatea schimbărilor. Aceasta înseamnă intuirea naturii şi dimensiunii potenţialelor schimbări şi întocmirea de strategii şi programe, pentru a răspunde corect atunci când ele se vor produce. Un exemplu interesant în acest sens ar fi analiza mediului demografic, care se refera la populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii. El intereseaza intreprinderile de orice profil, cel putin ca sursa de alimentare a acestora cu forta de munca necesara. In cadrul intreprinderilor profilate pe produse de consum, mediul demografic reprezinta totodata unul din factorii formative ai cererii de marfuri, terenul finalizarii activitatii economice.

Examinand statisticile si tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile si modificarea structurii populatiei, se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, desigur numai in masura in care nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora. Tendinţele şi evoluţiile demografice majore care pot afecta firma, fie ca oportunităţi sau fie ca ameninţări sunt:

1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă .

2. Structura populatiei pe sexe.

3. Structura populatiei pe etnii

4. Structura populatiei pe religii

5. Structura populatiei in functie de marimea medie a familiilor

Cele mai multe firme nu îşi cunosc clienţii. Ele îşi propun să vândă către toată lumea. Dacă proprietarii lor ar reuşi asta, am fi ţara cu cei mai mulţi milionari. Numai că în condiţii normale de piaţă, cota de 100% din piaţă pentru o singură firmă sau un produs este imposibil de atins.

Obţinerea unui client nou este de 7 ori mai costisitoare decât păstrarea unuia vechi. Deşi în cele mai multe cazuri clienţii loiali aduc cea mai mare parte a veniturilor, companiile obişnuiesc să-şi cheltuiască cea mai mare parte din bani şi energie pe atragerea unor clienţi noi.

Eforturile nu sunt doar mai scumpe, dar sunt în multe cazuri şi inutile, pentru că le fac fără ca măcar să se gândească la cine ar fi interesat de ceea ce au de vândut. Un exemplu demn de precizat este povestioara pescarului amator care nu prea avea succes cu noul sau hobby, dar care a văzut la cei mai experimentaţi cum se duc cu o noapte înainte doar pentru a căuta locul potrivit, lucru pe care el nu îl facea. Astfel se intampla si in marketing:din dorinţa de a ajunge la cât mai multe persoane, se ratează întâlnirea cu cele care ar dori asta.

În primul rând, ar trebui identificaţi actualii consumatori şi cât mai multe lucruri despre modul de viaţă al acestora. De exemplu, trebuie urmarita activitatea de dinainte si de dupa cumparare, urmand interpretarea informatiilor. În al doilea rând, se urmareste convingerea celor nehotarati, acordand o atentie redusa clientilor firmelor rivale. Odata identificati clientii, potentialii clienti si dorintele acestora, restul devine mult mai simplu. Oamenii vor să primească sfaturi de la unii ca ei, deci trebuie ca oferta si modul de comunicare a acesteia sa fie bine stabilite. Celebrităţile sunt folosite de mult timp în marketing, în suficiente cazuri cu succes, pentru ca oamenilor le place sa aiba modele si sa consume aceleasi produse ca acestea. Cand bugetul este limitat, se poate miza la fel de bine pe puterea unor oameni obisnuiti. O marcă de schiuri pentru amatori a fost lansată printr-o campanie la care au luat parte câţiva dintre cei mai buni schiori. O campanie spectaculoasă şi scumpă, numai că asta i-a făcut pe cei aflaţi în targetul lor să le ocolească produsele, crezând că nu sunt pentru nivelul lor. Exemple pozitive sunt brandurile care au inventat personaje-consumatori care se identifică cu produsele, cu costuri şi riscuri mai mici.

1. Structura populatiei pe grupe de varsta

Tendinta de imbatranire a populatiei

Potrivit studiilor realizate de reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, ponderea populaţiei tinere din România este în scădere (la 1 ianuarie 2007, comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent, populaţia tânără, de la 0-14 ani a scăzut cu 41.400 de persoane), la fel ca şi populaţia adultă (la 1 ianuarie 2007, comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent, populaţia adultă, de la 15 la 64 de ani, a scăzut cu 9.100 persoane), în timp ce populaţia vârstnică este în creştere (numărul vârstnicilor, peste 65 ani, a crescut cu 5.400 de persoane).

Astfel, se poate observa că datele demografice ale României urmează o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, iar peste 50 de ani, se apreciază că tabloul demografic va fi complet diferit : pensionarii vor reprezenta mai mult de un sfert din populaţia ţării, ceea ce va face ca piramida vârstelor să-şi îngusteze semnificativ baza.