Marketing Cultural

1. Apariţie. Definire. Evoluţie

Marketingul de bibliotecã trebuie abordat în relaţie directã cu marketingul ONP, marketingul serviciilor şi marketingul cultural, având cu acestea numeroase elemente comune.

Activitatea de marketing şi cea de bibliotecã nu s-au intersectat decât în urmã cu aproximativ 20 de ani. Marketingul de bibliotecã presupune buna cunoaştere atât a instituţiei, cât şi a consumatorului (utilizatorului). Numai dupã ce acele douã entitãţi au fost pe deplin studiate, marketingul poate constitui o relaţie, un schimb între ele.

Clientul plãteşte unei biblioteci ceea ce el percepe drept „cost". În schimbul a ceea ce a plãtit, primeşte un produs sau un serviciu. Acest „cost" este perceput de bibliotecã drept „beneficiu".

Marketingul este o disciplinã care se axeazã pe facilitarea unor astfel de schimburi. Este important sã se înţeleagã complexitatea şi nuanţele costului şi beneficiului ce intrã în componenţa procesului de schimb. Schimbul reprezintã stadiul în care biblioteca şi clientul vin în contact direct. Schimbul trebuie sã fie benefic şi sã satisfacã ambele pãrţi.

Marketingul de bibliotecã înseamnã dezvãluirea cãilor raţionale de comunicare între cei care propun serviciile (biblioteca) şi cei care le „cumpãrã" (utilizatorii).

Conform unei definiţii date de C. Boca, marketingul de bibliotecã este o activitate îndreptatã cãtre satisfacerea de dorinţe şi necesitãţi şi cãtre o informare efectivã şi eficientã a celor din jur (care alcãtuiesc, de fapt, piaţa-ţintã) asupra importanţei folosirii ofertei respective pentru satisfacerea necesitãţilor. [23]

Marketingul în bibliotecã înseamnã:

- punerea activã în serviciul nevoilor utilizatorilor reali şi potenţiali;

- ameliorarea şi adecvarea permanentã la nevoile utilizatorilor pentru a asigura un grad sporit de satisfacţie a acestora;

- permanenta comunicare cu utilizatorii;

- evaluarea gradului de satisfacţie a acestora, pentru a opera, imediat, ajustãrile şi comunicaţiile necesare în materie de ofertã informaţionalã.

2. Necesitatea implementãrii marketingului în bibliotecã

În ansamblul cuprinzãtor al acţiunilor întreprinse pentru modernizarea serviciilor de bibliotecã, introducerea unor elemente de marketing preocupã tot mai mult conducerile acestor instituţii, pe bibliotecari şi pe utilizatori.

Deşi de datã recentã, preocupãrile de marketing câştigã teren, necesitând o mai bunã asimilare a experienţelor din diverse instituţii ale cãrţii din ţarã şi din strãinãtate, stabilirea unor norme unitare de aplicare prin decizii cu caracter legal-administrativ.

Dacã luãm în considerare relaţiile dintre serviciile unei biblioteci şi ansamblul beneficiarilor acesteia ca o confruntare dintre o ofertã globalã implicând costuri şi un set de cereri diferenţiate _ altfel spus ca o relaţie de piaţã _ atunci este cât se poate de limpede cã implementarea marketingului este în întregime justificatã.

Introducerea concepţiei de marketing nu înseamnã doar o schimbare organizatoricã unicã, ci un proces permanent care cere revizuirea temeinicã a serviciilor. Din punctul de vedere al beneficiarilor, trebuie regânditã întreaga concepţie a bibliotecii, în special construcţia fondurilor de carte, procesul muncii şi organizarea internã.

2.1. Factori care determinã implementarea marke-tingului în bibliotecã

În secolul XXI economia pentru profit conduce lumea şi, la o scarã mai micã, întreprinderile şi serviciile. Universitãţile şi bibliotecile nu scapã acestui fenomen.

Cum poate o bibliotecã sã-şi concilieze misiunea sa de serviciu public şi noţiunea de gratuitate asociatã acesteia cu importantele funcţii economice? Sã treacã de la o extremã la alta? Experienţa statelor occidentale, cu vechime şi brokerajul informaţional, aratã cã nu este neapãrat necesar. Mai mult, ideea informaţiei ca bun public are în continuare susţinãtori puternici. Actualul potenţial (biblioteci, centre de informare, institute de documentare) nu trebuie şi nici nu poate fi înlocuit exclusiv cu structuri bazate pe profit.

Noile tehnologii

Asediate de presiunea preţurilor în creştere, de restricţiile bugetare, de complexitatea muncii, bibliotecile au fost atrase de noua tehnologie.

Progresul tehnologic a fost spectaculos, în special în domeniul computerelor, incluzând posibilitãţi de stocare şi facilitãţi de regãsire a datelor. Bibliotecile au ajuns repede sã vadã în tehnologie un adevãrat panaceu. Deşi nici tehnologia nu s-a dovedit a fi salvatoare, cu siguranţã este importantã. Aceasta a înzestrat bibliotecile cu posibilitãţi imense de prelucrare a publicaţiilor şi a devenit o unealtã de nepreţuit în managementul informaţiilor, mai ales în activitãţile de regãsire şi stocare.