Marketing internațional - zahăr

Capitolul 1

Prezentarea produsului şi a ţării

1.1.Zahăr – prezentare

Aproape 85 milioane de tone anual de zahãr cristalizat se produc in prezent pe glob Aceasta cantitate , raportatã la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , aratã cã pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme Aceastã cantitate nu ar fi asa de micã , numai cã in unele tãri consumul de zahãr pe cap de locuitor trece de 60 kg. pe an, in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil. Iar dacã facem comparatie intre consumul de zahãr al orãsanului si consumul de zahãr al populatiei rurale , constatãm cã in multe zone pe glob sunt populatii care rareori ajung sã guste din dulceata zahãrului Dar omul nu poate trãi farã zahãr indiferent cã acesta este zaharozã, adicã zahãrul obisnuit, sau alt zahãr mai simplu cum ar fi glucoza sau fructoza Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si necesitatea extragerii din plante a zahãrului cristalizat devenea tot mai necesarã Prima plantã care a furnizat omului materia primã pentru zahãrul cristalizat a fost trestia de zahãr ,din care , cu mai bine de 1800 de ani in urmã , s-a putut obtine de cãtre populatii de pe teritoriul Indiei o substantã dulce, pe jumãtate întãritã, de culoare brunã. Si astfel apare in scurt timp zahãrul cristalizat.

Zahãrul din sfeclã a fost scos în evidentã cu mult timp înaintea erei noastre, sucul dulce al sfeclei rosii fiind recomandat în medicinã in locul mierei de albine Odatã dezvoltatã cultura sfeclei de zahãr si industria zahãrului din sfeclã , a inceput si concurenta intre cele douã plante.

Pe glob sfecla de zahãr ( Beta vulgaris saccharifera ) se seamãnã pe circa 8,5 milioane hectare , din care in Rusia , se cultivã circa 3,5 milioane hectare , iar in restul Europei 3 milioane hectare Fatã de media anilor 1948 – 1953 , suprafata cultivatã cu sfeclã de zahãr a Rusiei ( si CSI ) se ridicã la aproape 12 milioane tone

Principalele tãri cultivatoare de sfeclã de zahãr din Europa sunt : Polonia ( 409.000 ha)

Franta ( 409.000 ha ) , Germania ( 423.000 ha ) , Italia ( 281.000 ha ) , Marea Britanie 187.000 ha , Cehia + Slovacia ( 180.000 ha ) , Spania ( 146.000 ha ) , Ungaria ( 121.000 ha ) , Iugoslavia ( 80.000 ha ) , Bulgaria ( 66.000 ha ) , Belgia ( 65.000 ha ) , România ( 240.000 ha ) In raport cu suprafata arabilã, suprafete mari cu sfeclã de zahãr se mai cultivã in Danemarca, Olanda si Suedia. In America de Nord sfecla de zahãr se seamãnã pa circa 600 mii hectare. Un hectar cultivat cu sfeclã de zahãr poate sã producã peste 50 tone de rãdãcini. Productiile medii la hectar, care se obtin pe suprafete mari , sunt insã mai mici de 50 de tone. Astfel in Belgia se produce circa 50 t, in Franta 44 t, in Germania 55 t, in Italia 37 t, in S.U.A. 40 t, in Olanda 48t etc Dacã ne gândim cã din 100 kg de rãdãcini se obtin circa 14 kg de zahãr cristalizat, deducem din productia de rãdãcini de sfeclã de pe un hectar se obtin 7000 – 8100 kg zahãr Sunt multe situatii când sfecla de zahãr a produs un vagon de zahãr cristalizat la hectar.

Modificãri radicale in cultura sfeclei de zahãr in România s-au produs dupã anul 1958, când s-a hotãrât ca întegul necesar de zahãr al populatiei tãrii sã se producã din culturi proprii ( o mãsurã radicalã). In anul 1965 suprafata semãnatã cu sfeclã de zahãr a crescut la 190 mii hectare, apoi la 234,4 mii hectare in anul 1977. Iar productia medie la hectar a crescut de la 14 t in anul 1938 la 28 de tone in anul 1972 si la 29,4 in anul 1976. In prezent functioneazã in tarã circa 15 fabrici de zahãr, fatã de câteva existente dupa anul 1950.

Dupã cum se stie, zahãrul constituie unul din alimentele de bazã ale omului. Valoarea lui alimentarã este datã de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileazã. In timp ce 1 kg de pâine neagrã asigurã organismului 2200 de calorii, iar 1 kg de carne de vacã 1500 de calorii, un kilogram de zahãr asigurã circa 4000 calorii. In organism zahãrul se asimileazã in numai 15 minute de la consumare, in timp ce la alte alimente asimilarea se produce dupã 60 – 90 de minute. Acestea sunt motivele pentru cerinta tot mai mare de zahãr. Dar in afarã de zahãr, sfecla de zahãr se poate intrebuinta la fabricarea spirtului. Din 100 de rãdãcini, cu 17 % zahãr , rezultã circa 10 l alcool absolut, iar de la un hectar cultivat cu sfecla de zahãr se por obtine pânã la 3000 l de alcool absolut. O importantã deosebitã au reziduurile industriale rezultate in urma extragerii zahãrului.

In conditii de umiditate redusã, greutatea unei rãdãcini de sfeclã a fost de 125 g, iar continutul de zahãr s-a ridicat la 19,2 %, in total pe rãdãcinã a ajuns la 24 g; in conditii de umiditate ridicatã, greutatea rãdãcinii a crescut însã la 192,4 g zahãr Deci 192,4 g de zahãr in rãdãcinã, fatã de 24 g.

In Câmpia Bãrãganului sfecla de zahãr avea conditii optime de vegetatie din punctul de vedere al luminii solare ( intensitate, duratã ), al temperaturii aerului si al solului Dar nu se putea cultiva din cauza cantitãtiilor reduse de precipitatii, a secetelor indelungate din timpul verii. Din aceastã cauzã radãcinile rãmâneau foarte mici si cu tot continutul lor de zahãr la hectar nu trecea de 2500 – 3000 Kg Odatã cu extinderea irigatiilor, zona Bãrãganului a devenit foarte favorabilã sfeclei de zahãr din toate punctele de vedere si astfel productia de zahãr se ridicã la 10 mii kg la hectar. Sfecla de zahãr este una dintre plantele care asigurã, în conditii de irigare, productii deosebit de ridicate. In anul 1980, în România pe cap de locuitor revenea circa 60 kg de zahãr pe cap de locuitor.

Prezentarea mărcii propusă pentru export

Zaharul Lemarco este produs de grupul Lemarco, unul dintre cei mai mari producatori zahar din Romania. Grupul Lemarco este proprietarul fabricii de zahar “Zaharul S.A.,“ din Liesti, judetul Galati.

Cantitatile de zahar alb cristal produse in ultima perioada pozitioneaza aceasta fabrica de zahar pe primul loc in topul fabricilor de profil din Romania. Daca inainte de anul 2000, anul privatizarii fabricii din Liesti, aceasta producea 6 mii de tone de zahar anual, prin programul de investitii realizat de actionari de-a lungul timpului, s-a ajuns ca astazi sa produca in jur de 100-120 de mii de tone de zahar anual (aproximativ 20-25% din consumul national).

De ce am ales Lemarco?

- Pentru ca are o calitate constanta realizata la parametrii fizico-chimici superiori altor tipuri de zahar de pe piata.

- Pentru ca urmareste satisfacerea cerintelor si gusturilor unor game cat mai variate de clienti.

- Pentru ca s-a adaptat foarte usor solicitarilor pe piata.

- Pentru ca foloseste o tehnologie clasica ce confera produsului final calitatile unui produs natural.

- Pentru ca este alb si dulce.

- Pentru ca are ambalaje realizate de firme cu prestigiu in domeniu, in tara si in strainatate.