Merchandisingul Vinului

Istoria vinului

Istoria vinului este la fel de lunga ca si istoria civilizatiei umane, ea incepand in urma cu 8.000 de ani, in momentul in care vita de vie a fost adusa din Asia Mica in regiunea mediteraneana.. In anul 2000 i.e.n. arta vinului era deja cunoscuta in Egipt, Creta si pe teritoriul Israelului si Palestinei de astazi, fapt dovedit de numeroase inscriptii in piatra si papirusuri egiptene.

Egiptenii au inceput sa produca vin intre anii 3000 – 2500 i.e.n si au lasat cele mai bogate dovezi in ceea ce priveşte productia de vin si primele statistici ale consumului. Ca si in alte societati din acea vreme si la egipteni vinul era consumat se pare exclusiv de catre elita aristocratica.

Insa atunci cand grecii au colonizat Egiptul in secolul al IV-lea i.e.n ei au preluat aceasta cultura si au raspndit-o la scara larga, produsul devenind disponibil pentru intreaga socitate, indiferent de statut. In jurul anilor 1000 i.e.n, grecii raspandesc cultura vitei-de-vie si in Sicilia, sudul Italiei si nordul Africii, iar circa 500 de ani mai tarziu, productia de vin se raspandeste si in Franta sudica, Spania si Portugalia. Grecii sunt astfel cei care au dezvoltat aceasta cultura la nivel industrial si au raspandit-o in toata lumea cunoscuta la acel moment. Mai apoi, viile grecesti au fost preluate de romani, care au mutat culturile in adancul continentului. Dupa caderea Imperiului Roman si datorita prohibitiei introduse de navalitorii musulmani vinul si-a pierdut din insemnatate. Insa odata cu inflorirea civilizatiei crestine, acestia au adus vinul la rangul de bautura sacra si in acest mod a fost readusa la viata si traditia viticulturii. Astfel ca, in Evul Mediu cele mai mari podgorii sunt detinute de catre manastiri, catedrale si biserici. Calugarii nu numai ca produceau vin dar au avut si un rol major in imbunatatirea procesului de productie, precum Benedectinii din Italia sau Cistercienii din Burgundia. Acestia din urma studiaza chiar rolul solului asupra calitătii vinului. Este de mentionat ca consumul de vin, ca de altfel si cel de bere, tinea si de necesitatea de a evita consumul de apa care, de cele mai multe ori in acea perioada, avea mari probleme de calitate mai ales in cazul marilor aglomerari urbane (dupa disparitia sistemului roman de aprovizionare cu apeducte).

Odata cu dezvoltarea comertului colonial, europenii incep sa isi piarda interesul pentru vin deoarece apar noi produse pe piata, precum: ceaiul, cafeaua, berea. Este momentul in care industria viticola resimte primele concurente redutabile, fapt ce pare a o reorienta catre productia de vinuri de calitate superioara.

La mijlocul anilor 1600, diversi producatori de vinuri din regiunea Bordeaux incep sa aplice noi tehnici care vor defini ulterior procesul de productie al vinului in intreaga lume. Aceasta perioada este cea care va cunoaste si o altă inovatie care tine de ambalajul vinului: pentru prima data se folosesc sticlele, cele care vor redefini calitatea vinului in masura in care ele vor permite ca vinul sa se maturizeze si sa poată fi conservat pe o perioada mai mare de 1 an (pana in acel moment, se pare ca cea mai mare parte a vinurilor depozitate in butoaie isi pierdeau din calităti după o perioada mai mare de 1 an). Cam in acelasi timp, un inventator genial, ramas anonim, a pus laolalta butelia, dopul si tirbusonul. In curand a devenit evident faptul ca vinul imbuteliat se pastra mult mai bine decat cel din butoaie. In timpul maturizarii aparea asa-zisul buchet. Vinurile, devenite mai bune si mai putin perisabile, puteau fi astfel scumpite. Din acest moment, se poate spune ca vinul s-a incetatenit pe toate mesele lumii.

Desi a cunoscut si perioade mai nefavorabile, consumul de vin este raspandit astazi la nivel mondial si este una dintre bauturile alcoolice preferate de multi. In ceea ce priveste tara noastra, Romania este una din tarile cu traditie in producerea vinului, in acest moment putandu-se lauda cu faptul ca este intre primii 5-6 producatori de vin din lume si ca are in plantatie cele mai mari suprafete europene de souri frantuzesti din afara Frantei. Desi tara are aceste atuuri, prea putini consumatori de vin romani pot afirma ca au o educatie in ceea ce priveste consumul acestei bauturi, educatie ce consta in: alegerea unui sortiment potrivit pentru o anumita ocazie, pastrarea si servirea acestuia, alegerea vinului potrivit pentru diferite preparate culinare, s.a.