Nivelul de Corupție din Universitățile de Stat din România

O încercare de a defini fenomenul de corupție este dificil de realizat dat fiind faptul că acesta poate avea abordări multiple și îmbracă diverse forme. În sens general, corupția reprezintă abuzul de rolurile sau resursele publice pentru beneficii private (Johnston, 1999) Abordată strict din punctul de vedere al sectorului educațional, ea reprezintă “ folosirea abuzivă a unei funcții publice în scopul satisfacerii unor interese private, care au un impact semnificativ asupra disponibilității și calității bunurilor și serviciilor educaționale, și o consecință asupra calității și echității în educație”

Formele de corupție în educație sunt redate în tabelul următor:

Chapman,2002 Tanaka, 2001 Heyneman, 2004 Rumyantseva, 2005

Acte ilegale de mită sau fraudă(ex: frauda în achiziții publice) Achiziții publice Corupția în achiziții publice Corupția care nu implică studenții ca agenți și care are un efect limitat asupra lor

Activități menite să asigure un venit în plus celor care nu sunt bine platiți(ex: onorarii ilegale colectate la nivel de școală) Administrația instituțiilor de învățământ Corupția în proprietate și impozite Corupția care implică studenții ca agenți și care are un efect direct asupra valorilor lor, asupra a ceea ce cred și a șanselor de viață

Activități care asigură un serviciu în perioade dificile(ex: mita pentru a obține un certificat în mai puțin timp ) Corupția profesorilor în clasă Corupția în alegeri

Diferențe culturale (ex: cadouri pentru profesori) Corupția în acreditare

Comportament rezultat din incompetență (ex: alocare greșită a fondurilor) Comportament profesional greșit

Corupție academică

Sursa: Chapman,2002; Tanaka, 2001; Heynumann 2004; Rumyantseva, 2005;

Potrivit Transparancy International, Romania ocupă ultimul loc în ceea ce privește percepția asupra corupției, obținând un scor de 3,8 puncte din 10. Un fapt și mai grav este reprezentat de lipsa unui progres față de anul anterior, 2009 fiind singurul an din 2002 și până în prezent când nu s-a înregistrat o evoluție în lupta împotriva acestui fenomen.

Proiectul Coaliția pentru Universități Curate (CUC) își propune să realizeze o analiză a problemelor legate de integritatea mediului universitar, date fiind numeroasele mențiuni din presă cu privire la actele de corupție care se produc în structurile Ministerului Educației și care nu sunt ținute sub control. Proiectul vizează gradul de transparență al universităților, dat fiind faptul că, cu cât o instituție este mai transparentă, cu atât îi crește gradul de credibilitate și devine rezistentă la tentativele de corupție.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Proiectul CUC a aplicat o metodologie deja testată într-o fază pilot a proiectului în perioada octombrie 2007-mai 2008, fiind un exercițiu de monitorizare și benchmarking.

S-au stabilit criteriile de comparație pe baza unei hărți ce reprezenta grafic problemele de integritate existente în sistemul universitar. În funcție de criteriile de clasificare, s-au stabilit o serie de categorii de probleme și fiecărei categorii i s-a acordat un punctaj, în funcție de importanța relativa pe care o deține.

Categoriile de analiză au fost:

- Transparența și corectitudinea administrativă

- Corectitudinea academică

- Calitatea guvernanței

- Management financiar

Evaluarea s-a realizat pe baza unui chestionar, prin intermediul unor echipe mixte formate din experți și studenți. Echipele au vizitat 44 de universități de stat unde au interacționat cu conducerea universităților, studenții și sindicatele.

Transparența și corectitudinea administrativă(30 de puncte)

Instrumentul care a stat la baza analizei acestei caracteristici a fost Legea 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public. În prima fază s-a cerut numele persoanei de contact pentru rezolvarea cererilor de informații, iar dupa 21 de zile-termenul legal- , au fost solicitate o serie de 16 documente, printre care raportul de activitate pe anul precedent, bugetul contabil, declarațiile de avere ale cadrelor universitare, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă etc.