Corupția în învățământul superior - corupția la examene

Ce este coruptia ?

Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate, el se refera la relatiile dintre autoritati si cetateni si inseamna, de fapt, folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.

Pentru ca au realizat pericolul social al acestui tip de abuz si pentru a-l descuraja, legiuitorii au definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal.

Faptele de coruptie sunt infractiuni si se sanctioneaza cu inchisoare. Faptele incriminate astfel de legislatia romana includ:

1. Darea si luarea de mita;

Luarea de mita este fapta oricarui functionar (in sens larg, de angajat in institutii publice) care:

-pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori

-accepta promisiunea unor astfel de foloase sau

-nu o respinge

in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indepliniri.

Darea de mita este

- promisiunea

- oferirea sau

- darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes.

2. Traficul de influenta;

Traficul de influenta este infractiunea prin care, o persoana denumita promitent, care

-are influenta sau

-lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public

pretinde bani sau alte foloase de la o persoana fizica sau juridica, pentru a-i rezolva o problema prin convingerea functionarului public sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

3. Primirea de foloase necuvenite;

Primirea de foloase necuvenite este acceptarea de catre un functionar, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita prin aceea ca foloasele se dau ulterior indepliniriii actului si nu au conditionat emiterea lui, fiind un spor nelegal la salariu pentru activitatea lui.

4. Abuz in serviciu contra intereselor publice pentru obtinerea de beneficii personale.

Ce nu este coruptia

1. Bacsis

In cazul anumitor profesii liberale, in particular cele prin care se presteaza

servicii direct clientilor (taximetristi, ospatari, frizeri etc) s-a incetatenit o cutuma: clientii platesc un surplus pentru serviciile prestate, in semn de multumire fata de calitatea serviciului. Desi practicienii in cauza pot abuza de aceasta cutuma favorabila, ea nu constituie coruptie.

2. Abuz administrativ

Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar abuzeaza de functia detinuta impotriva intereselor unei persoane fara ca fapta sa, sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci abuz contra intereselor persoanei.

Numai abuzurile avand ca mobil satisfacerea unor interese personale constituie fapte de coruptie. Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).

3. Neglijenta

Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar neglijeaza sarcinile de serviciu, prejudiciind o persoana, fara ca fapta acestuia sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci neglijenta sau incapacitate administrativa.

Numai acele acte de neglijenta care au ca mobil satisfacerea unor interese private constituie fapte de coruptie.

4. Eroare in actul de justitie

Situatia in care un cetatean este nemultumit de hotararea data de instanta de judecata pentru ca o considera gresita (neitemeiata) sau pentru ca nu este conforma cu legea (ilegala) se numeste eroare judiciara.

Eroarea judiciara nu poate fi considerata un act de coruptie decat daca se pot prezenta indicii conform carora solutia eronata a fost motivata de obtinerea de beneficii personale de catre magistratul in cauza.

5. Incompetenta

Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar ocupa pozitii pentru care sunt subcalificati si nu isi pot aduce la indeplinire obligatiile – sarcinile conform cerintelor de competenta si profesionalism, reprezinta rezultatul incompetentei si nu rezultatul faptei de coruptie.

Esecul de a indeplini sarcinile datorita incompetentei nu constituie fapta de coruptie (ca rezultat al unui interes ascuns) sau abuz (ca rezultat al relei vointe).