Cuprins
- Cuprins
- Introducere 2
- Capitolul 1 Scurt istoric al berii 3
- Capitolul 2 Analiza pieţei berii 6
- 2.1. Analiza ofertei 6
- 2.1.1. Analiza ofertei: prezentarea principalilor ofertanţi prin prisma produselor oferite 6
- 2.1.2. Volumul producţiei şi al vânzărilor 13
- 2.1.3. Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi , precum şi a cotelor de piaţă 13
- 2.1.4. Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante mărci 14
- 2.2. Analiza cererii 15
- 2.2.1. Definirea unităţii de consum 15
- 2.2.2. Definirea unităţii de decizie 16
- 2.2.3. Identificarea principalelor segmente de piaţă şi analiza acestora 17
- Capitolul 3 Proiectarea mixului de marketing pentru produsul/serviciul nou lansat 20
- 3.1. Descrierea societăţii comerciale Heineken 20
- 3.2. Politica de produs 20
- 3.3. Politica de preţ 22
- 3.4. Politica de distribuţie 22
- 3.5. Politica de promovare 23
- Bibliografie 25
Extras din proiect
Introducere
Descoperită cu mii de ani în urmă, berea a devenit în ziuă de astăzi un aliment foarte des consumat pentru gustul său plăcut şi răcoritor, dar mai ales că motiv de interacţiune socială, de întâlnire cu prietenii, deconectare, relaxare.
Piaţa românească este relativ bogată în mărci şi sortimente de bere. Acest lucru se datorează atât marilor producători de pe piaţă cât şi consumatorilor, care sunt buni cunoscători ai mărcilor de bere.
Vânzările de bere reflectă situaţia economică şi socială, pătura mijlocie fiind aproape inexistentă. Se observă o tendinţă de polarizare către segmentele de preţ economic şi respectiv către segmentul premium şi super-premium iar ponderea segmentului de preţ economic este foarte mare comparativ cu alte state europene.
Berea a devenit răcoritoarea de bază a şomerilor consumatori de alcool, 75% bând zilnic bere pe timp de vară. Pensionarii beau mai puţină bere vara, 73% din cei care consumă bere bând doar o dată pe săptămână, în special în weekend. În perioada verii, jumătate dintre persoanele cu venituri între 3 şi 4 milioane de lei, consumatoari de bere, obişnuiesc să bea zilnic.
România face parte din clubul ţărilor sărace unde oamenii nu-şi permit să consume o mare parte din băutură în baruri şi restaurante. Românii preferă să cumpere bere de la supermarketuri, de la magazine alimentare sau universale, de la chioşcuri şi de la terase. Locurile preferate de consumatori pentru achiziţia berii sunt magazinele de până la 20 m2, în proporţie de 34%. Vânzările în reţeaua horeca depind cel mai mult de sezon şi reprezintă 31.4%.
Din punct de vedere al dimensiunii ambalajului, 65.3% dintre consumatori preferă berea ambalată la 0.5 litri şi doar 5.4% preferă berea ambalată la un litru. Din punct de vedere al tipului de ambalaj, românii preferă în proporţie de 55.5% sticla în detrimentul cutiilor şi a ambalajului PET .
Din punct de vedere al frecvenţei consumului de bere, proporţia celor care consumă bere cel puţin o dată pe săptămână este aproape dublă faţă de proporţia neconsumatorilor.
În prezent, consumul de bere din România este de 64 litri/cap de locuitor, mai mic decât media la nivel european care este de 80 litri/cap de locuitor. Trendul consumului de bere în România este crescător.
Capitolul 1 Scurt istoric al berii
Berea este cea de-a treia băutură în topul mondial, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari. În majoritatea ţărilor de pe Terra, berea este cea mai populară băutură alcoolică, astfel că în 2010 vânzările totale la nivel mondial au depăşit 168 de miliarde de litri.
Chiar dacă berea joacă astăzi un rol important în relaţiile sociale de pe întreg globul, puţini cunosc importanţa pe care a avut-o în dezvoltarea civilizaţiei umane încă de la descoperirea sa, acum mai bine de zece milenii.
În cea mai mare parte a celor 200.000 de ani de existenţă, Homo sapiens sapiens a trăit ca vânător-culegător, deplasându-se continuu în căutarea plantelor comestibile şi a animalelor pe care să le vâneze. În viaţa lui atât de activă, principalul lichid consumat era apa.
Acum 10.000 de ani, omenirea a cunoscut o transformare radicală, ce avea să ducă în cele din urmă la apariţia civilizaţiilor superdezvoltate de astăzi: triburile din Orientul Mijlociu au început să abandoneze stilul de viaţă care le definise existenţa până atunci - cel de vânători-culegători - alegând să trăiască în sate şi să-şi asigure din agricultură resursele de hrană necesare.
Noul stil de viaţă a dus la conceperea a numeroase unelte şi tehnologii, precum scrisul, roata şi obiectele de ceramică, dar şi la apariţia unei băuturi ce avea să joace un rol esenţial în dezvoltarea civilizaţiei umane: berea.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Berii.docx