Pianul

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Muzică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 13969
Mărime: 76.49KB (arhivat)
Publicat de: Beniamin Mihalache
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. Capitolul I
  2. Importanţa predării pianului complementar şi cerinţele prevăzute de programa şcolară pentru această disciplină 1
  3. Capitolul II
  4. Caracteristici de vârstă şi individuale ale elevilor care studiază pianul complementar 8
  5. Capitolul III
  6. Modalităţi, metode şi tehnici de instruire 42
  7. Capitolul IV
  8. Probleme de conţinut al disciplinei pian complementar privit din perspectiva învăţământului formativ , ca factor modelator al personalităţii viitorului muzician 52
  9. Concluzii 63
  10. Bibliografie 65

Extras din proiect

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA PREDĂRII PIANULUI COMPLEMENTAR

ŞI CERINŢELE DE CONŢINUT POTRIVIT

PROGRAMEI ŞCOLARE

“Lecţia de pian trebuie să fie pentru elev o zi de profundă bucurie,

evenimentul esenţial care îi luminează săptămâna şi e aşteptată cu nerăbdare.

Ea trebuie să fie un act de credinţă celebrat într-o perfectă comuniune sufletească între profesor şi elev, să fie pentru amândoi o comună sforţare spre lumina unei cunoaşteri mai bune, să fie plină de acea seninătate pe care numai revelaţia frumosului o poate da.”

Alfredo Casella

Muzica, pedagogia , inclusiv cea a pianului, îşi are regulile şi princiipile proprii. Complexitatea studierii ei este judicios gradată în şcolile generale, liceele şi facultăţile de specialitate.

Disciplina pian coplementar coexistă în ansamblul disciplinelor de cultură muzicală cu aceeaşi independenţă pe care o are fiecare disciplină de sine stătătoare, iar pe de altă parte cu aceeaşi strânsă interdependenţă care există între toate disciplinele muzicale, cu aceeaşi importanţă şi acelaşi ţel comun: cunoaşterea, înţelegerea, capacitatea de trăire a fenomenului muzical şi posibilitatea interpretării sensului emoţional şi intelectual al creaţiei muzicale. De-a lungul timpului, mari dascăli, datorită experienţei căpătate în activitatea personală ca profesori, au ajuns la concluzia că o importanţă deosebită o are studiul pianului ca instrument de cultură muzicală.Pentru un muzician, oricare i-ar fi specialitatea, studiul pianului ca instrument de cultură muzicală, are o pondere importantă. Cunoaşterea pianului este necesară pentru viitorii muzicieni , fiindcă le asigură o bază de lucru şi în acelaşi timp le lărgeşte orizontul muzical. El trebuie privit ca o parte absolut necesară a educaţiei pentru asigurarea unui profil muzical complet.

Dintre toate instrumentele muzicale, pianul pare a fi cel mai potrivit mijloc pentru dezvoltarea culturii muzicale , întrucât caracteru său universal îi permite exteriorizarea oriărei invenţiuni melodice, ritmice, armonice sau polifonice. Cu ajutorul pianului poate oricine descifra textul unei întregi partituri orchestrale (reduse pentru pian). Pianul mai are avantajul de a fi un instrument muzical, care nu este nevoit să recurgă la concursul unui alt instrumen ( ca vioara spre exemplu) pentru conturarea unui discurs muzical întreg, deplin, complex. Calităţile arătate au contribuit la faptul că acest minunat instrument a devenit foarte popular, dispunând nu numai de o literatură neegalată cu a altor instrumente, dar şi cu o influenţă decisivă şi asupra evoluţiei muzicale a ultimelor patru secole.

Cele mai vechi piese pentru claviatură datează din sec al XIV-lea. Aceste piese au fost destinate, după cum e firesc, tuturor instrumentelor muzicale prevăzute cu clape; mai ales pentru orgă, singurul instrument apreciat în evul mediu , dar destul de popular şi în epoca următoare. De abia în secolul al XV-lea au început compozitorii să scrie piese special destinate spinetei, virginalului, clavicembalului, clavicordului sau altor tipuri de claviaturi, din care în decursul timpului s-a dezvoltat pianul modern Astfel la începutul secolului al XVIII-lea, piano-forte a fost inventat de florentinul Cristofori. A trebuit să treacă mai mult de o jumătate de secol până când modele mai perfecţionate ale noului instrument au început să fie achiziţionate şi utilizate de muzicieni amatori şi profesionişti.Dar în momentul în care s-a impus, pianul a cucerit treptat viaţa muzicală,astfel încât a devenit suveranul necontestat al scenelor de concert europene

Preview document

Pianul - Pagina 1
Pianul - Pagina 2
Pianul - Pagina 3
Pianul - Pagina 4
Pianul - Pagina 5
Pianul - Pagina 6
Pianul - Pagina 7
Pianul - Pagina 8
Pianul - Pagina 9
Pianul - Pagina 10
Pianul - Pagina 11
Pianul - Pagina 12
Pianul - Pagina 13
Pianul - Pagina 14
Pianul - Pagina 15
Pianul - Pagina 16
Pianul - Pagina 17
Pianul - Pagina 18
Pianul - Pagina 19
Pianul - Pagina 20
Pianul - Pagina 21
Pianul - Pagina 22
Pianul - Pagina 23
Pianul - Pagina 24
Pianul - Pagina 25
Pianul - Pagina 26
Pianul - Pagina 27
Pianul - Pagina 28
Pianul - Pagina 29
Pianul - Pagina 30
Pianul - Pagina 31
Pianul - Pagina 32
Pianul - Pagina 33
Pianul - Pagina 34
Pianul - Pagina 35
Pianul - Pagina 36
Pianul - Pagina 37
Pianul - Pagina 38
Pianul - Pagina 39
Pianul - Pagina 40
Pianul - Pagina 41
Pianul - Pagina 42
Pianul - Pagina 43
Pianul - Pagina 44
Pianul - Pagina 45
Pianul - Pagina 46
Pianul - Pagina 47
Pianul - Pagina 48
Pianul - Pagina 49
Pianul - Pagina 50
Pianul - Pagina 51
Pianul - Pagina 52
Pianul - Pagina 53
Pianul - Pagina 54
Pianul - Pagina 55
Pianul - Pagina 56
Pianul - Pagina 57
Pianul - Pagina 58
Pianul - Pagina 59

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Strategii didactice în vederea dezvoltării aptitudinilor artistice, bază a capacității interpretative muzicale la copiii din școlile populare de artă

Prolegomene Învățământul muzical din România (Țările Române și Transilvania) În istoria învățământului muzical din România s-a manifestat o...

Arcușul

ARGUMENT În lucrarea de faţă mi-am propus să prezint succint evoluţia procesului dezvoltării tehnicii în domeniul instrumentelor cu coarde şi...

Bach Haydn Schumann Sostakovici

CAPITOLUL I JOHANN SEBASTIAN BACH – SUITA NR. 5 PENTRU VIOLONCEL SOLO, ÎN DO MINOR, B.W.V. 1011 I.1. BIOGRAFIA ŞI CREAŢIA COMPOZITORULUI...

Cântece și coruri pentru copii în creația lui Alexandru Pascanu

PRIVIRE GENERALA ASUPRA CREATIEI CORALE ROMANESTI POSTBELICE 1.1 CONTEXTUL SOCIAL-CULTURAL . Perioada postbelica in care , de fapt, Romania a...

Romantismul

Cuvântul romantic sugerează exprimarea ideilor şi sentimentelor înflăcarate ale unui artist, năzuind către un ideal estetic sau moral la un grad de...

Ipostaze ale Folclorului Muzical Dâmbovițean în Contemporaneitate

Lucrarea “Ipostaze contemporane ale folclorului muzical dâmbovitean” s-a materializat în urma unui lung si anevoios proces de cautari, cercetari,...

Concertul Instrumental Romantic

Veacul al XlX-lea vede, in muzica, triumfand individualitatea si tocmai in ce priveste esentialul. Fiecare individualitate se desfasoara conform...

Domenico Scarlatti

Fiu al lui Alessandro Scarlatti, Domenico Scarlatti beneficiaza de o educatie muzicala adecvata, care îi va permite ulterior sa devina organist si...

Te-ar putea interesa și

Paul Constantinescu

CADRU GENERAL  PERIOADA 1900  1920 Cercetarea trecutului mai mult sau mai puţin îndepărtat al culturii muzicale româneşti şi a fenomenului...

Analiza stilistico - interpretativă comparată a Trio Sonatei pentru două viori și pian Op. 2 nr. 6 de Georg Friederich Haendel

”Muzica este graiul sufletului. Ea stârnește în noi, nu instinctele ci gândurile cele mai profunde.” Argument Această lucrare cuprinde...

Muzica Poetică a Liedurilor lui Schubert

Argumentatie Începând chiar cu afirmatia ca „Schubert a fost cel mai mare cântaret al tuturor timpurilor” iese în lumina faptul ca Franz...

Bach Haydn Schumann Sostakovici

CAPITOLUL I JOHANN SEBASTIAN BACH – SUITA NR. 5 PENTRU VIOLONCEL SOLO, ÎN DO MINOR, B.W.V. 1011 I.1. BIOGRAFIA ŞI CREAŢIA COMPOZITORULUI...

Analiza Semnalelor Audio

1. Introducere 1.1 Semnalul audio Semnalul audio este un semnal aperiodic, nestaţionar având spectrul cupris în banda 20Hz – 20kHz. Acest semnal...

Particularități ale dezvoltării turismului din sectorul nemțean al Munților Stănișoara

Capitolul I - Introducere Am ales această temă, deoarece, după parerea mea, Munții Stânișoarei dispun de un potențial turistic, natural și...

Repere cronologice și stilistice în creația muzicală

CAPITOLUL I. Johannes Brahms I.1. Repere cronologice şi stilistice în creaţia muzicală S-a născut la 7mai 1833 în Hamburg şi a fost al doilea...

Istoria Muzicii Europene. Simfonismul German

Capitolul I ROMANTISMUL Secolul al 19-lea, cunoscut din perspectiva istoriei muzicii sub denumirea de Romantism, aduce în prim plan o schimbare a...

Ai nevoie de altceva?