Didactica educației civice

Școala însă nu poate nici sa ofere totul, nici să ceara totul de la elevi. Școala, ca loc ideal, ar trebui sa fie in zilele noastre acel spațiu in care copiii se socializează în acord cu standardele de conviețuire într-o societate democratică, învățând în mod plăcut lucrurile serioase și profunde, care ii ajută să se cunoască mai bine, să înțeleagă lumea în care trăiesc”. Dakmara Georgescu

Școala trebuie să-i învețe pe elevi să participe la viața comunității , să le pese de lumea în care trăiesc, iar rolul acesteia este de a pregăti cetățeni responsabili care știu sa analizeze probleme controversate , să influențeze politicile publice , să-și exprime opinia.

Curriculumul școlar asigură prin intermediul educației civice o contribuție esențială la educarea copiilor și la transformarea fiecăruia într-un bun cetățean presupune din partea fiecărei școli și organizarea unor activități extrașcolare.

Educația civică nu se realizează doar în școală și nu doar în cadrul orelor de Educație civică, ci aceasta începe chiar din sânul familiei, dar și întrega societate are contribuția sa pentru educarea tinerelor vlăstare.

Educația civică nu înseamnă moralizare superficială, inocularea de valori și norme de pe poziția de superioritate a adultului. Copiii judecă moral în mod personal, fiecare în felul său, în funcție de repere independente de un discurs exterior lor, de acees, educația civică nu trebuie să promoveze prejudecăți, clișee, stereotipuri, ci să sprijine dezvoltarea unei gândiri deschise și flexibile.

În general, educația civică are ca principal obiectiv dezvoltarea unei societăți mai bune, de aceea sunt promovate concepte/valori de bază, cum ar fi: egalitate, solidaritate, demnitate, participarea, libertatea, pacea și dreptatea.

Educația civică este un proces de lungă durată și este în mare măsură influențat de conținutul utilizat drept suport pentru educația morală, drept pentru care, cadrul ddactic poate alege strategii analogice, inductive, deductive, algoritmice, euristice și are o influență covârșitoare în buna integrare a copilului în societate.

Morala este o formă a conștiinței sociale care reflectă ansamblul concepțiilor, ideilor și principiilor care călăuzesc și reglementeză comportarea oamenilor în relațiile personale, în familie, la locul de muncă și în societate, în general, iar conținutul moralei include, ca un tot unitar:valorile, normele și regulile morale prin care se reglementează raporturile omului cu ceilalți oameni, cu societatea.

Formarea unui comportament moral se poate realiza doar pe baza unor cunoștințe, sentimente, convingeri, deprinderi și obișnuințe care pot rezulta în urma aplicării unor metode și procedee din cadrul unui sistem educațional coerent.Din punct de vedere psihologic, formarea conștiinței morale include două componente: cognitivă și afectivă.

Disciplina educație civică are o mare pondere în dezvoltarea trăsăturilor morale și civice, formând o bază, încă de la o vârstă fragedă, pe care ulterior se vor construi caractere și personalități ce conturează individul, individ ce va fi parte integrantă a societății.

În realizarea educației morale a elevului, cadrul didactic trebuie să știe să aleagă și să folosească cu măiestrie metodele care-i pot oferi șansele cele mai mari de succes și să uite nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoțită de exemplul său personal, de atitudinea ireproșabilă din punct de vedere moral în toate împrejurările.

Pentru realizarea educației civice, cadrul didactic trebuie să urmărească formarea unor valori morale și civice cum ar fi:

-respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei;

-prețuirea demnității persoanei, a toleranței;

-realizarea unui schimb liber de opinii;

-manifestarea unui comportament civilizat, care să integreze aceste valori, în relațiile cu ceilalți.