Robotul Jovial

Traim intr-o lume mult prea rapida pentru capacitatile mintii si sufletului nostru, o lume mult prea grabita si stresata, in care micile bucurii nu pot fi sesizate fiind numite adesea “nimicuri”…

Stresul, oboseala si graba sunt caracteristicile principale ale oamenilor. Acestea sunt generate de evolutia rapida a tehnologiei caruia nu-i putem tine pasul si care ne trasforma viata cotidiana intr-o “povara” greu de suportat. Tocmai prin evolutie, tehnologia si-a propus sa ne ajute diminuand timpul necesar unei actiunii care implica deplasare, insa rezultatul este paradoxal tocmai lipsa de timp. Explicatia acestui rezultat este, in opinia mea, tratarea oamenilor asemeni unor “roboti” doar pentru simplu fapt ca traiesc inconjurati de tot felul de masinarii cum ar fii: calculatorul, imprimanta, faxul, telefonul, televizorul etc. care au rolul de a simplifica comunicarea si cantitatea de munca.

Constientizez beneficiile tehnologizarii si ma folosesc de ele in limita normalului insa, voi scoate la lumina aspectele negative ale acesteia in speranta dezvoltarii umane.

Aud din ce in ce mai des expresia: “Datorita tehnologiei avansate este posibila comunicarea, in timp real, intre persoane aflate in continente diferite.” , cea ce ma revolta este nuantarea expresiei deoarece intalnesc tot mai des adolescenti care tocmai din cauza acestei dezvoltari devin dependenti de calculator, internet si messenger. “Prieteniile” se leaga foarte usor deoarece tehnologia avansata permite adolescentului sa se ascunda in spatele unor date false, fiindu-i foarte usor sa-si creeze o “personalitate” virtuala doar pentru a-si impresiona noul prieten. Toate acestea duc spre disparitia comunicarii fata-n fata, care are rolul de a dezvolta perceptia mintala asupra persoanelor cu ajutorul contactului fizic, insa tind sa cred ca peste 30 de ani procesul de socializare va fi unul de tip “virtual”, iar sociabilitatea din fiecare nu va mai cunoaste pragul dezvoltarii.

Stabilirea relatiilor sociale se degradeaza continuu, in special in cazul copiilor si adolescentilor, ceea ce ingreuneaza procesul de integrare a individului in societate, el fiind pus in situatii reale care il obliga la o reactie imediata si sincera.

Aceasta dezvoltare a tehnologiei care implica trecere intr-o societate moderna este inegala din punct de vedere teritorial pentru ca inca mai exista sate in care nu exista electricitate, cablu tv sau telefon. Acei oameni sunt mult prea preocupati de asigurarea traiului de pe o zi pe alta incat nu privesc existenta acestor facilitati ca pe o necesitatea fara de care nu ar putea trai.

Aceasta imagine care pentru anumiti oameni pare desprinsa dintr-un trecut mult prea indepartat intra in contradinctie cu imaginea oferita astazi de marile fabrici sau intreprinderi, care se bazeaza pe tehnologia avansata. Astfel munca omului este inlocuita de diferite masinarii capabile de productie si cu un ritm mult mai rapid de functionare, omului ramanandu-i sarcini simple precum programarea lor sau ridicarea produsului, aflat in stare finala, de pe o banda bineinteles automata.

Toate aceste schimbarii il fac pe sociologul C.Wright Mills sa defineasca termenul de “robot jovial” reprezentand omul aflat intr-o rutina continua dependent de tehnologie pentru realizarea oricarei actiuni.

George Ritzer analizeaza etapele prin care s-a ajuns ca diferenta dintre robotii unami si nonumani sa fie insesizabila de omul de rand, prin intermediul cartii: “Mcdonalizarea societatii”. Dupa cum bine putem intui din titlul, autorul prezinta fenomenul McDonald’s pe tot parcursul cartii, in final propune un ghid practic de supravietuire in care prezinta diferite moduri prin care sa facem fata mcdonalizarii.

Initiatorul acestui fenomen este Ray Kroc, un om cu idei stralucite imbinate cu o ambitie grandioasa insa care nu reuseste sa anticipeze impactul creatiei sale care devine treptat o industrie influenta asupra societatii contemporane. Trebuie precizat faptul ca aceasta carte nu ne vorbeste despre restaurantul McDonald’s, acesta fiind doar un exemplu definitoriu pentru procesul pe care G.Ritzer il va numii “mcdonalizare”. Acest proces este explicat prin modificarea sectoarelor din societate care incep sa fie dominate de principiile restaurantului fast-food.

Zonele precum familia, politica, regimul alimentar, timpul liber, calatoriile, serviciile de sanatate, munca, invatamantul vor trece toate prin acest proces si vor suferii modificari vizibile.

Restaurantul McDonald’s a devenit un simbol atat in cultura americana cat si in intreaga lume, iar servirea mesei intr-un astfel de restaurant arata faptul ca acea persoana tine ritmul cu stilul de viata impus de societatea contemporana. Eficienta acestui restaurant in satisfacerea nevoilor alimentare a intregii familii consta in oferta generoasa de produse care sunt capabile sa ofere in schimbul starii de foame starea de satietate rapid si comod.

Din pacate, avem tendita sa credem ca mai mult inseamna mai bun de aceea corelam marimea portie cu timpul necesar producerii lui si vrem sa gasim aceleasi produse indiferent de loc, drept urmare urmam cel mai des drumul catre cel mai apropiat McDonald’s.

Controlul detinut de catre acest tip de restaurant este total, atat asupra angajatilor cat si asupra tehnologiei reusind sa garanteze clientilor ca produsele vor fi mereu aceleasi. Procesul de mcdonalizare are si cateva aspect pozitive cum ar fi: un numar mare de oameni pot beneficia de o gama variata de servicii si produse, ofera un mediu confortabil si familiar in care oamenii sunt tratati egal indiferent de rasa, sex, religie iar produsele unei culturi sunt transmise mai usor catre alte culturi.