Cuprins
- ARGUMENTUL 2
- CAPITOLUL I 3
- I.1. Date generale 3
- I.2 Oraşul Braşov 3
- CAPITOLUL II 6
- HOTEL BELVEDERE 6
- II.1. Date generale 6
- II.2. Holul de intrare 7
- II.3. Spaţii de cazare – dotări spaţii de cazare 10
- II.4. Serviciul de etaj 12
- II.5. Spaţiile de folosinţă comună 12
- CAPITOLUL III 15
- ORGANIZAREA SPAŢIILOR DE SERVIRE ŞI PRODUCŢIE 15
- III.1. Spaţiile de servire 15
- III.2. Spaţiile de producţie 16
- CAPITOLUL IV 19
- ANALIZA CONCURENTEI 19
- IV.1. Surse de informare pentru identificarea concurentilor 19
- IV.2 Etape in identificarea concurentilor 20
- IV.3 Evaluarea ofertei concurentilor 21
- IV.4 Concluzii si masuri 24
- BIBLIOGRAFIE 25
- ANEXE 26
- ANEXA 1 - ORGANIGRAMĂ A SECTORULUI DE RECEPŢIE 26
- ANEXA 2. - ORGANIGRAMĂ PERSONAL 27
- ANEXA 3 - ORGANIGRAMĂ HOTEL 3 STELE 27
- ANEXA 4 - OBIECTIVE TURISTICE 28
- ANEXA 5 - OFERTA DE PREPARATE ŞI BĂUTURI 32
Extras din proiect
ARGUMENTUL
Am ales sa analizez un hotel din Brasov deoarece este orasul meu natal pe care il cunosc foarte bine si cu care ma mandresc datorita faptului ca are o istorie bogata,lucru care cu siguranta atrage in fiecare an mii de turisti din toate colturile lumii.
Un alt punct de atractie il constituie si statiunile Poiana Brasov si Predeal,deoarece in sezonul de iarna umple orasul cu amatorii veniti sa isi petreaca timpul liber,concediile sau din pura curiozitate de a vedea obiectivele turistice,si de a practica sporturile de iarna.
Ca urmare a acestui fapt orasul Brasov este des vizitat,lucru care ma face sa indraznesc sa aleg un hotel in acest oras.
Prezenta hotelurilor de standard ridicat face ca,clasa medie sa nu se poata bucura de cele explicate mai sus.Cu o oferta de servicii de calitate la tarif accesibil tuturor garanteazateaza castigarea clientilor aducand un beneficiu mare,lucru care va duce la dezvoltarea orasului,pe plan turistic,cat si la prosperitatea afacerii.
Cu un director foarte bine pregatit si ofertele de care dispune hotelul in acest moment si cu o concurenta care nu vizeaza decat oamenii de afaceri,face ca oferta sa fie pe placul majoritatii doritoare de confort si servicii de calitate la un tarif cat mai redus.
Prin urmare aleg acest hotel bazandu-ma pe istoria orasului,pe existenta unei combinatii reusite a confortului si calitatii serviciilor la un raport pret calitate mai scazut oferind atat clasei medii cat si busines prilejul de a se bucura de serviciile oferite.
JUDETUL BRAŞOV
CAPITOLUL I
I.1. Date generale
“Corona”, “Kronstadt” “Stalin", “Brasso”, “Braşov” sunt denumiri ale oraşului şi, ulterior, ale judeţului pe care dorim să îl promovăm, denumiri ce demonstrează statutul de oraş şi regiune europeană de care se bucură Braşovul incă din evul mediu.
Important centru economic , cultural şi politic, Braşovul a beneficiat de prezenţa saşilor şi maghiarilor ce au convieţuit în cetate alături de romăni. In zorii conturării marii culturi europene, la Braşov a fost tiparită prima carte în limba română. Aici a apărut Prima Şcoala Românească şi tot aici s-a cântat pentru prima dată “Deşteaptă-te române”. Punte de legătură între ţările române, Braşovul a beneficiat de importante privilegii din partea domnilor vremii.
Aici se adunau bogăţiile timpului,aici s-au născut şi au creat oameni importanţi si tot aici prin voia destinului, s-au intersectat drumuri si idei.
Braşovul înseamnă, deci, tradiţie şi spiritualitate, înseamnă cultură si toleranţă etnică şi religioasă şi, nu în ultimul rând, înseamnă un loc binecuvântat cu un cadru natural de excepţie.
I.2 Oraşul Braşov
Relieful
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.
În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din judeţ).
Clima
Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Concurentei - Hotel din Brasov.doc